logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

IstrateeeeeDirectorul Calorgal, Cristian Istrati, face studiul efectului gigacaloriilor asupra conductelor cu pierderi planificate

Cristian Istrate: Debranşarea este ultima soluţie, acum cetăţeanul semnează că este de acord să-l blindăm în caz de neplată. Dar, una este de o restanţă de 2-3 milioane, cu notificare de plată, cu eşalonare…Oricui i se poate întâmpla un eveniment nefericit. Cel care este rău intenţionat, la a doua lună de neplată suntem cu executorul şi cu jandarmul la uşă, îl blindăm şi nu se mai ajunge la sume colosale. Va fi vorba de 6-7 milioane, cât consumă el la trei-patru camere. Va fi o chestie operativă, cu mai multă muncă de teren, cu mai mulţi oameni…

Rep.: Şi îi aveţi oamenii? Câţi mai sunt?

C.I.: Acum avem 509 angajaţi. În mod normal sunt puţini. Când s-a închis Apaterm, erau 548 de oameni, şi lucra un om pe două posturi. Fiecare om răspunde de 5-7 puncte termice, să treacă pe la ele în tura de noapte. Şi nu trebuie să-i laşi singuri, ei lucrează în formaţie de doi, pentru că se pot întâmpla destule, mai ales dacă sunt şi femei….Aici avem un mic deficit, dar am găsit soluţia, i-am dus către contracte, către inventariere şi dacă nu au încărcare, pleacă să facă ture la punctele termice, mai ales în timpul iernii.

Rep.: Dar nu i-aţi plătit de două luni…

C.I.: Eh…nu de două luni…N-am…Acum ar veni al doilea salariu…S-a plătit pentru muncitori, am dat o bucată…Nu se reglementase cu banii, încasările au fost foarte mici, la apa caldă facturile au fost 99% încasare, am încasat tot ce se putea, dar facturile sunt mici…La apă caldă, a fost uşor să se găsească o soluţie alternativă, şi-a pus un boiler şi gata. La căldură va fi o problemă, avem clienţii tradiţionali. Ar fi trebuit să începem cu încălzirea la 1 octombrie, nu din vară, când pierderile sunt mari. Dacă socotim încălzirea şi apa caldă, societatea este pe zero. De asta spun că nu se vede mare lucru dintr-un bilanţ după 3-4 luni de apă caldă. Noi am plecat ca tinerii, cu lingura de lemn. Ha, ha! Nici scaunele de sub noi nu sunt ale noastre…

Rep.: După o analiză a sistemului termo din 2013, pierderile sistemului pentru lunile de vară sunt de 74%.

C.I.: Plecând din CET pe o conductă de 1200 mm, pentru 20 000 de suflete, o împingi degeaba. Pierderile acceptate sunt de 23,8-24%, permise şi de ANRSC. Deşi în tarife ne-a cerut să avem pierderi admise de 21%.

Rep.: Cu ce alte schimbări vine Calorgal, să conteze drept garanţie a plăţilor?

C.I.: Cerem o bună colaborare cu clienţii, să plătească. Bani mai mulţi nu avem de unde lua, profit nu facem…

Rep.: Oraşul este defavorizat, bani sunt tot mai puţini, pensiile sunt mici, clienţii dv sunt tocmai aceşti oameni fără bani. Nu este o dilemă fără ieşire?

C.I.: Dl Primar s-a bătut pentru un proiect care să aducă locuri de muncă, dar senatorii şi deputaţii au zis că nu este nevoie.. Deci, Galaţii nu sunt defavorizaţi.

Rep.: Ne împrumutăm 20 de ani cu 20 de milioane de lei ca să ne încălzim o iarnă. E corect pusă problema?

C.I.: Da , dar e startată. Abia o startăm această întreprindere. Eu n-am avut din apă caldă cum să produc, în mod normal, de la 1 februarie încasez primii bani de la oameni. Dacă tai factura pe 1 decembrie, o încasez după 45 de zile. Când faci o fată mare, trebuie să-i dai şi o zestre, o rochiţă pe ea, să n-o bată vântul…După ce încasăm, stăm pe bugetul nostru. Bine, peste tot în România, termia este bugetată. Se acordă pierderi pe funcţionare, tehnologice, nu s-a inventat …

Rep.: Este o fatalitate românească să funcţioneze sistemul termo pe minus? Nu poate funcţiona şi cu randament bun?

C.I.: Poate, dar cu investiţii.Dacă s-ar face investiţii de sute de milioane, 40-50 de ani nu mai umbli la sistemul acela…E ţiplă tot. BEI a spus că nu ne dă pe jumătate, la cartier, pe pilot. Ne dă de la un capăt la altul, tot sistemul, dar presupunea mulţi bani…

Rep.: Parametrii vor fi respectaţi?

C.I.: Parametrii sunt ai producătorului. Şi pierderile sunt ale lui. Eu am la punctul termic aparatul care măsoară, şi după acela plătesc. Şi eu am aparat la limita de proprietate, la bloc, şi se plăteşte numai ce intră. Fiecare îşi asumă pierderile lui. Nu se transferă nimic către consumator. În instituţii, totul e reglementat, dar există o problemă- avem reglementări diferite. Nu s-a lucrat suficient. Noi suntem reglementaţi de ANRSC, producătorul Electrocentrale este reglementat de ANRE. Iar asociaţiile se conduc după legea lor, a asociaţiilor. Ca să funcţioneze, cele trei compartimente trebuie puse în armonie de un singur cap. Păi, Apaterm acumula în fiecare an datorii de milioane de euro, din penalităţi prin lege. Intram în penalitate, dar eu mai aveam legal 30 de zile de luat banii de la oameni. Aveam penbalităţi, dar nimeni nu putea explica de ce. Că aşa-i legea! Deci, unii se ascudeau după o lege, noi după alta, iar asociaţiile…Cu ceva voinţă politică s-ar putea face un draft, ce trebuie dat unui senator sau deputat şi cineva să şi asculte.

Rep.: Dacă nu dv., atunci cine?

C.I.: Avem atâtea societăţi şi directori, şi n-a pornit nimic. Este o reticenţă, apar bani în sistem, de datorat de cineva altcuiva, dar ei nu există. Ei apar din diferenţele de interpretare a legilor.

Va urma

Silviu VASILACHE 27 - noiembrie - 2015

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...