logoImpact EST nr. 784 - 23.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

petrutaPetruţa Moisi a studiat pentru municipalitatea Galaţi cum să facă ecologie de standard european

Reporter: Aţi fost recent în Italia pentru a studia modul în care se face recuperarea şi reciclarea deşeurilor. Ce fac ei, putem face şi noi?

Petruţa Moisi: Am fost în Regiunea Veneto, la un seminar privind gestionarea deşeurilor. Am vizitat complexul Contarina, care corespunde unei unităţi administrative teritoriale de nivelul judeţului Galaţi. Şi ei, ca şi noi, au folosit fonduri europene, numai că la ei administraţia dă pe de o parte certitudinea că se ocupă de problemele importante, iar pe de altă parte, că se face tratarea deşeurilor la modul cel mai profesionist cu putinţă-colectarea, informarea cetăţenilor, furnizarea de containere speciale şi saci menajeri. Şi asta se întâmplă la nivelul unui orăşel, unde se lucrează prin cooperare public-privat. Noi, Centrul de Consultanţă Ecologică nu mai avem proiecte pe zona corespunzătoare, de cooperare transfrontalieră, cu Ucraina, deoarece modul cum lucrează organele administraţiei din Ucraina la coordonarea proiectelor ne-au scos de pe un traseu normal şi ne-au adus la disperare. Nu am mai avut timp să scriem alte proiecte. Cum s-o facem, dacă după doi ani de raportări şi întocmire documente, la inventarierea surselor de poluare, ei ne cer să o luăm de la capăt, pentru că au subcontractat altcuiva? Să trimitem totul de la început? Dar să revin, la două săptămâni după ce am venit din Italia, am fost să văd cum este organizată, cum funcţionează staţia de sortare a municipiului Galaţi.. Hm! Drumul până la groapă este ornat cu grămezi de gunoi, este rupt şi denivelat, acolo a fost şocant să văd pe unii dintre cei mai disperaţi oameni,care stau cu capul în jos şi cu fundurile în sus, timp de opt ore. 25 de oameni stau cu fundurile în sus, e drept, cu mănuşi, şi aleg din grămadă materialele reciclabile şi le pun pe o bandă rulantă. De aici le preiau maşinile, le grupează,fac peleţi din lem, fac compost din resturile organice. Pe care nu-l comercializează, pentru că nu are calitate. Nu sunt duse în teritoriu şi containere strict pentru deşeurile organice,deşi au destule goale…Ori, se ştie, educaţia e un proces îndelungat. În Italia au containere mici inscripţionate ”umido”, ca să înţeleagă tot omul că e vorba de deşeuri ude-resturi vegetale, zaţ de cafea, coji de ouă. Sunt containere primite de la primărie, pungi biodegradabile primite tot de la Primărie, şi fiecare cetăţean primeşte SMS cu informaţia când vine maşina de ridicat sacii şi containerele. Totul este mecanizat, vin maşini mici, de două ori pe săptămână. Deşeurile se iau pe zile, într-o anumită zi se ridică deşeurile nereciclabile sau amestecate. Totul este în circuit, nu pune nimeni mâna, fac până şi colectarea şi reciclarea pamperşilor. La ei se ocupă de reciclare 600-700 de salariaţi, la noi doar 25. Şefa de la groapă spune că nu are volum de gunoaie, dar străzile sunt pline de gunoaie. Cei de la Ecosal se plâng că lumea nu este educată…Dar au făcut ceva ca să-i educe? Nu au fost interesaţi în programul ISPA de educaţia ecologică. Plus că lumea vede că totul se aruncă în acelaşi container. Mereu îl aud pe Ionescu spunând că UE ne-a tras în piept, că ne-a pus să selectăm, în mod greoi şi costisitor, deşi ei n-o fac… La groapă se adună levigatul, că este membrană, dar jumate este descoperită, vin ciorile şi pescăruşii, vântul ia pe sus pungile…În Italia, directorul a fost opt ore cu noi, ne-a spus că procentul de reciclare este de 87%, şi vor ca până în 2021 să fie 97%. Noi avem reciclare de 1-2%! Vreau să merg cu documentaţia la Primar, să informez, deoarece plătim deja penalităţi de nereciclare. Am continuat documentarea la Setcar Brăila, specializată pe dezactivarea deşeurilor chimic periculoase. Ei au dotarea necesară, e una dintre cele 24 de firme din UE specializate pe astfel de dezactivări.

Rep.: Este o fază de dezvoltare a proiectului de ecologizare dezvoltat în Euroregiunea Dunării de Jos?

P.M.: Da, este proiectul cu Republica Moldova, vrem să activăm undeva lângă Chişinău un centru de neutralizare deşeuri chimice periculoase.

Rep.: Cum va fi aplicată experienţa italiană în sistemul de colectare deşeuri de la Galaţi?

P.M.: Voi merge cu documentaţia, nu numai cu critica. Le înlesnesc un schimb de experienţă în Regiunea Veneto sau Parma, să vadă cum îşi fac treaba diferitele administraţii. Să realizeze că sistemul nostru nu rezolvă decât parţial problemele. Şi că nu au asigurată continuitatea prin alt proiect. Apăcanal a intrat beneficiar printr-un contact furnizat de Centrul de Consultanţă, poate fi beneficiar şi Ecosal. Putem evolua pe două planuri-neguvernamental şi administrativ. Ei derulează proiecte fără ecou la public, şi dau vina pe populaţia needucată, neinstruită.

Rep.: Ce sistem să adoptăm, ca să facem imposibilă aruncarea fără control a deşeurilor?

P.M.: Eu am văzut educaţia ecologică a reciclării şi din casa unui nepot de lângă Veneţia. Containerul de umed este sub chiuvetă. Celelalte deşeuri sunt colectate pe culori. Sunt saci separaţi, ţinuţi în curte sau garaj, chiar şi la bloc. Cine refuză, este atenţionat, i se dă containere, saci, instruire şi sunt avertizaţi cu amenzi dure. Informaţia este intensivă, sunt avertismente, chiar în ziua dinaintea colectării.

Rep.: Cine să-l avertizeze pe vecinul de la blocul nostru care aruncă totul alandala?

P.M.: Avem salariaţi la Primărie, care nu trebuie să stea în birou. Ei trebuie să aibă zonă de supraveghere. Este proiect care trebuie făcut, teritorial, de Primărie, de intreprinderi, de asociaţii de proprietari, este un lanţ întreg. Eu voi propune lectură, documentare, ofertă de coolaborare cu cei din Parma şi Veneto. Planul de recuperare deşeuri nereciclabile are container special. Fiecare familie are dreptul la patru containere pe an. Le adună, le scoate la trotuar în anumite zile, se ştie numărul de membri şi dacă sunt cantităţi mari, se plăteşte. Se estimează o medie de patru containere pe an. La ei, containerele stau în garaj, la noi e mai greu, nu avem nici locuri de parcare… Ce se poate face la noi este o campanie agresivă de informare şi de furnizare de saci menajeri, pe culori, luaţi de la asociaţie, la plata întreţinerii. Fiecare asociaţie va avea containerele ei.

Rep.: La nivelul nostru de educaţie ecologică, sacii vor fi folosiţi la pus cartofii,iar gunoaiele vor fi aruncate dimineaţa, pe furiş, la capul scării.

P.M.: Se amendează asociaţia. Iar asociaţia recuperează… Asociaţia informează, atenţionează, împart în mod egal amenzile, şi va fi interes reciproc să nu se mai întâmple. La fel va fi cu deşeurile din construcţii, cu atenţionare reciprocă. Poate fi folosită şi metoda ambalajului cu valoare, pe bază de bon de cointeresare, ce are valoare la cumpărături. Nu trebuie să mai admitem să fim cetăţeni de categoria a doua. Să cerem mai mult şi mai bine de la administraţie, să facă infrastructură, la început pe un cartier, care să fie prototip… Se poate face informare din uşă în uşă, cu livrare de saci, cu anunţuri, cu data şi ora ridicării, cu procedura de amendare…Distribuţia amenzilor la toţi îi va face pe locatari mult mai atenţi şi mai vigilenţi. Şi să abandonăm atitudinea de azi, că avem doar cetăţeni needucaţi. Marile magazine trebuie să introducă şi containere pentru deşeuri cu valoare, pe care fiecare le aduce și recuperează prețul când vine la cumpărături.

Silviu VASILACHE 9 - septembrie - 2016

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...