logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Dumitru Rusu, Tatiana Coretskaia şi Mirela Amarie transmit mesajele studenţilor veniţi la Galaţi din Basarabia Republicii Moldova, din Bugeacul Dunării de Jos şi din Cernăuţii Bucovinei

 

Reporter: 5000 de studenţi basarabeni învaţă în România pe burse acordate de statul român. E bine sau încă e prea puţin?
Dumitru Rusu: Basarabeni sau bucovineni-tot români suntem! E şi greu, e şi uşor, studenţii bucovineni şi basarabeni se simt ca acasă în România. Mai greu este să fii catalogat ca român, şi în Moldova şi în Ucraina, deoarece ideologia veche comunistă le lipeşte eticheta de dezinformatori în ce priveşte trecutul istoric şi de susţinători ai identităţii de moldovean în rândul basarabenilor şi bucovinenilor.Este o oportunitate pentru studenţii care vin să studieze şi să performeze, şi apoi să meargă acasă şi să schimbe ceva acolo.Este şi sensul absolut pentru care s-au dat aceste burse, din anii 90 şi până acum. Este o investiţie majoră pe care a făcut-o statul român în ceilalţi români din jurul României. România cred că este singurul stat înconjurat de români. Aceşti tineri, întorcându-se acasă, pot oarecum să minimizeze efectul inoculat de ideologia comunistă. În Ucraina se lucrează cu ideea că statul român este principalul inamic al românilor basarabeni şi bucovineni. Să combatem ideologia comunistă, ăsta este ţelul principal pentru care basarabenii şi bucovinenii vin la studii în România.
Rep.: Tatiana, cum e să fii student din Bugeac la studii în Galaţi şi boboacă pe deasupra?
Tatiana Coretskaia: Am avut ceva probleme, sunt încă minoră, la noi în Ucraina se fac doar 11 clase, dar am reuşit, sunt aici, îmi place facultatea, sunt studentă la Facultatea de Economie, specializarea Management. Colegii se poartă foarte bine cu mine…Mă simt român, am libertăţi…
D.R.: Să nu uităm să spunem că e mai greu să fii român în Ucraina. Eu oricând pot să mă declar român în Moldova, dar în Ucraina e mai dificil…Ne poate confirma Tatiana. Este greu să spui că vorbeşti limba română. Oficial, se susţine că sunt şi mici diferenţe între limba moldovenească şi limba română. Deci, nu li se permite să vorbească limba română, deoarece se recunoaşte în Ucraina ca minoritate doar moldovenii şi limba lor…
T.C.: La noi la şcoală învăţăm limba moldovenească, aşa se socoate. Dacă scriam la caiet „limba română”, era greşeală. Noi învăţăm ca obiect de studiu limba moldovenească, dar nu sunt diferenţe faţă de limba română… Însă, părinţii mai tineri vor să se scoată de tot… Directorul ar vrea să se păstreze, cum adică, doar asta este Basarabia şi…
D.R.: Directorul vrea şi ştie că limba moldovenească este cea română, doar că şi dânsului îi este oarecum frică să o denumească limbă moldovenească, pe motiv că aşa s-ar putea face mai uşor şi asupra lui presiuni în ce priveşte identitatea moldovenilor….A aşa zişilor moldoveni.
Rep.: Se ţinteşte reducerea şcolilor moldoveneşti?
Mirela Amarie.: Da, s-a redus foarte mult numărul şcolilor. În regiunea Cernăuţi erau 140 de şcoli în limba română, acum au rămas 77. Ucrainenii introduc încetul cu încetul în şcolile româneşti, anual, câte o carte în limba ucraineană. Geografie, istorie, cât mai multe cărţi în limba ucraineană. Vor să ne ucrainizeze, într-un fel. Vor să ne tragă de partea lor.
Rep.: E o rezistenţă din partea românilor de acolo? Se simte activitatea asociaţiilor româneşti?
M.A.: Da, desigur, spun că vor să înveţe în limba română. Este şi poziţia cealaltă, că vor în limba ucraineană, să-şi poată continua studiile în Ucraina, deoarece nu există universităţi în Ucraina în limba română. Părinţii sunt nevoiţi să-i înveţe pe copii de mici limba ucraineană.
T.C.: De la grădiniţă învaţă!
Rep.: De fapt, care este proiectul de viaţă al tânărului ucrainean de etnie română?
M.A.: Tinerii din Bucovina vor să vină în România, să înveţe. Vor să facă medicină, sport, iar unii rămân aici definitiv. Se întâmplă, deoarece la noi în Ucraina diplomele de studii din România nu sunt recunoscute. Nici asta…
D.R.: Statul român ar putea să intervină. Ar putea propune proiecte de lege care să protejeze identitatea românească şi cultura din aceste zone. Ar putea să li se dea şi o motivaţie financiară acelor profesori care împărtăşesc valorile româneşti, pentru a fi mult mai motivaţi să dezvăluie şi celorlalţi nevoia de conservare a identităţii româneşti în acele zone. În acest moment, statul român nu prea se implică în acele zone. Cunoaştem că România este un stat înconjurat de români, la guvern este un departament pentru românii de pretutindeni, care face proiecte pentru ei. Nu s-a făcut suficient, nu se face suficient încă. Dovada stă în faptul că se închid în continuare şcoli, se minimizează răspândirea limbii române, se introduce limba ucraineană…Se lasă doar limba moldovenească şi are de pierdut statul român.
Rep.: Dumneavoastră, ca reprezentant al Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni, aveţi un dialog cu autorităţile române?
D.R.: Absolut. Organizaţiile studenţilor basarabeni au avut dialog cu factorii de decizie din România. Pe orice problemă apărută, s-au găsit rezolvări. Acum, mai multe organizaţii de basarabeni solicită drept de vot al studenţilor din România doar cu buletine româneşti şi moldoveneşti, în circumscripţia în care este înscris. Se fac demersuri, ca şi în 2008,  când s-a mărit cuantumul bursei, de la 40,6 euro la 60 de euro, pentru cei cu licenţă şi 80 de euro pentru cei cu doctorat. Pentru unii, bursa era suficientă, trimiteau bani şi acasă. Pentru anii 90, 20 de dolari era o sumă imensă, deci puteau trimite acasă 20, că era o criză majoră acolo…
T.C.: Da, aici e bine, banii ne ajung, nu e aşa de scump ca la noi. Au fost ceva eforturi cu contractul, dar acum îmi place, limba e plăcută, chiar dacă nu o ştiu prea bine…
M.A.:  Şi mie îmi place să comunic în limba română, de asta am ales Facultatea de Jurnalism în limba română. Într-adevăr, la noi costă foarte mult, ca să faci o facultate, te costă mulţi bani. Pe un contract de jumătate de an, trebuie să plăteşti 800-900 de euro. Gratuit sunt puţine locuri, doar pentru orfani şi cei care suportă urmările catastrofei Cernobîl…
T.C.: Şi rămân locurile cu mită. Cele care rămân sunt cu mită.
Rep.: Jumătate din studenţii admişi la studii în România nu termină facultăţile.
D.R.: Aş fi mai rezervat cu astfel de cifre. E un studiu al Centrului de Politici Europene, dar l-au făcut în pripă. S-au grăbit, nu au cuprins toate universităţile. De exemplu, Dunărea de Jos, unde vin 200 de studenţi pe an, sau Bucureşti, unde sunt 600. Nu este edificator. Dacă s-ar fi limitat la studenţii români, ar fi dat acelaşi procent de abandon. A fost o critică adusă statului român, e un studiu subiectiv, făcut de Fundaţia Soros. Nu a fost obiectiv, nu poate fi luat în considerare. Ce studiu poate fi făcut pe 46 de persoane? E prea mic eşantionul.
Rep.: Mirela, dacă nu ţi se recunoaşte diploma, ce vei face?
M.A.: Dacă vreau să lucrez în Ucraina, trebuie să mai învăţ un an sau doi, să-mi traduc toate documentele şi diplomele în limba ucraineană, să mai dau un examen, ca să demonstrez că am urmat această facultate. Este dificil, este chinuitor.
Rep.: Poate că mai preiau din probleme organizaţiile românilor din Ucraina.
T.C.: Da nu avem aşa ceva! Sau nu ştim noi…Dacă cineva învaţă bine, şi vrea să plece în România, este descurajat. Nu vă duceţi, că nu vă primim înapoi. Nu puteţi lucra aici! E politică de stat.
D.R.: E descurajare mincinoasă, ca să împiedice venirea studenţilor în România. Vor să-i sperie pe studenţi. Şi apar reticenţele, se retrag, ştiu de astfel de cazuri, am dialogat pe reţelele de socializare… Le-am detaliat metodologia, nu ştiau de bursele statului român, nu erau informaţi, şi spuneau că sunt blocaţi de la şcoală, li se refuza foaia matricolă. Reuşesc doar cei tari, dar trebuie promovate mai mult bursele din România. Mai ales pentru cei din Ucraina.
Rep.: Vlad Filat, fost student în România, vrea să le ceară studenţilor să vină înapoi.
D.R.: Poate vrea să-i angajeze pe toţi! Poate vrea să o facă cu contract. Eu, dacă vin în România, sunt obligat să mă întorc, dar dacă nu am de lucru, ce fac? Cei din IT sunt bine plătiţi, doctorii sunt bine plătiţi şi ei, deci se poate trăi bine cu aceşti bani.
Rep.: Unire?
T.C.: Deocamdată, mergem la Alba Iulia, vizităm, ne cunoaştem.Le spun colegilor mei să vină aici, sunt mai multe posibilităţi.
M.A.: Nu vorbesc oamenii de unire, poate le e teamă…Ar avea probleme mari la serviciu. Dar studenţii să vină aici, pot să-şi facă un viitor mai bun.

Silviu VASILACHE 7 - decembrie - 2012

One Response so far.

  1. Arici Pogonici spune:

    Ramaneti acolo in jegul vostru putori primitive. Nu veniti la gata facut, faceti-va viata decenta acolo unde sunteti, dar de asta nu sunteti capabili.

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...