Lăcrămioara Stavire: Democraţia românească reîncepe în 89, e puţin de atunci, dar trebuia să învăţăm mai mult din lecţiile esenţiale. Prin forţa împrejurărilor de familie, am stat toată vara 2016 în America, şi am descifrat mersul unei campanii electorale de alegeri. Campania lor e diferită de a noastră, e la alte dimensiuni, e cu alte deprinderi. M-a impresionat că oricine îşi poate exprima crezul politic, fără să fie acuzat de propagandă partizană sau trafic de influenţă, fie el judecător sau şeful poliţiei. E o mistificare la noi, cum că omul sistemului nu are voie să facă politică. De fapt, toţi facem politică, şi toate funcţiile publice sunt numite politic. Când politicul este în orice instituţie, nu poţi spune că nu faci politică. America este o ţară liberă în exprimarea opţiunilor pe care le au cetăţenii săi. În altă ordine de idei, campania lor a fost dură. Au ieşit la vedere situaţii de gravitate naţională, nimeni nu s-a ferit să vorbească despre aceste probleme, extraordinar de sensibile. Procurorii, avocatul poporului, directorul FBI s-au pronunţat pe aceste chestiuni. Siguranţa naţională a fost o problemă viu discutată. Ce m-a uimit au fost reacţiile în Europa. Declaraţiile au fost parţial relatate, au fost dezvoltate doar anumite lucruri din conţinutul dezbaterilor.
Rep.: Ca să fim pe spiritul frust american, am fost manipulaţi grosier?
L.S.: Da, curentul propagandei de Europa a fost centrat pe susţinerea lui Hilary Clinton. Oricum, şi Donald Trump, şi Hillary Clinton sunt doi oameni puternici, bine pregătiţi, ce răspund unei populaţii de 300 milioane de cetăţeni din care cu drept de vot peste 260 milioane. Exemplul zidului cu Mexicul, făcut de Trump, cu aluzii la un război, etc., a fost explicat de Trump corect- construirea unui zid se impune numai acolo unde statul nu poate garanta şi controla securitatea traficului de persoane şi fluxul de droguri, armament şi terorism. A vorbit de expulzare din SUA, dar numai pentru persoanele certate cu legea, care nu au asigurat un refugiu în State. A spus de susţinerea clasei de mijloc, inclusiv a emigranţilor, căci ce este America? o ţară de imigranţi. În relaţia cu Arabia Saudită lovitura a fost centrată pe Clinton-că are o fundaţie sponsorizată de aceştia si că ar trebuie să returneze banii întrucât acolo se aplica un tratament ingrozitor femeilor si altor categorii de persoane. Trump a fost unul dintre persoanele care la 11 septembrie a intervenit cu sume enorme pentru sprijinirea familiilor afectate de dezastrul produs de atentate si totodată a scos la iveala grupări jihadiste care se bucurau ce nenorocirea respectivă. În apropierea locului unde s-a produs atacurile a fost ridicata o cruce in memoria celor dispăruţi iar la solicitarea musulmanilor de a fi data jos intrucât aceasta crează o ofensă religiei lor , autorităţile au acţionat si au scos-o, creind astfel nemulţumiri, procese, conflicte, despre care a vorbit mult Trump. America are multe religii, dominanţi sunt catolicii, dar au libertăţi religioase, ce permite să condamni exhibarea unei religii. Un alt exemplu mediatizat a fost acela când la inceputul unui meci jucatorii şi-au facut cruce iar a doua zi antrenorul a fost demis tot pe acelaşi considerent de ofensă. În anumite situaţii, libertatea e prea „liberă” în America! Sunt legi,reguli si acestea trebuiesc respectate indiferent cine eşti , de unde vii sau ce faci.
Rep.: Făcutul crucii în America nu e chiar liber?
L.S.: Ba, chiar le este frică, unii oameni trăiesc cu teama că orice gest poate fi interpretat de cineva, şi să fie sancţionat. Nu e culmea ca pe locul memorialului cruce din zona zero să se ceară înfiinţarea unui muzeu al musulmanismului? Chiar asta s-a întâmplat, primarul New York-ului a acceptat formal, chiar dacă nu s-a realizat deocamdată. În campanie, Donald Trump a informat autorităţile că mulţi cetăţeni musulmani sărbătoresc nenorocirea aceasta. A indicat unde, a solicitat organelor de poliţie să meargă să-i aresteze. Au fost vizionate atunci imagini, pe terasele blocurilor înalte, cu musulmanii care sărbătoreau victoria. Au învins, dar ce? Asta a întrebat Donald Trump, este normal să acceptăm acest lucru în America? Au filmat, poliţia a intervenit, au arestat câteva sute de musulmani. Înţelegem acum de ce a câştigat Trump.
Rep.: Renumărarea voturilor în unele state arată forţa sau slăbiciunea democraţiei americane?
L.S.: Cred ca renumărarea voturilor, care a fost cerută de o fostă candidată, este un proces democratic şi nu arată nici slăbiciunea democraţiei, nici forţa ei, ci doar dreptul liber pe care îl are cetăţeanul american. Trump a câştigat şi la votul popular, şi la cel al electorilor. Renumărarea va demonstra acest fapt. Au fost şi fraude, din soft, a fost făcută chiar o demonstraţie. Apăsai pe Trump, şi programul marca automat Hillary Clinton. Sigur, tot sistemul a fost sigilat în colegiul respectiv, să se verifice. Meritul lui Trump a fost că şi-a finanţat singur această campanie, băga bani, dar a şi scos bani în timpul campaniei, prin vânzarea de produse specifice campaniei. Pixul, şapca sau tricoul se vindeau cu un dolar, nu erau mită de campanie. Asta e autofinanţare, candidatul Trump nu a ieşit în pierdere.
Rep.: Nu votezi, nu exişti, dar la noi se vorbeşte doar de libertatea de a nu vota, nu şi de responsabilitatea de a merge obligatoriu la vot. Nu cumva ne-ar prinde bine votul prin alegerea unor electori?
L.S.: Nu, la noi nu merge. Ca să pricepem noţiunea de elector, ne mai trebuie vreo 250 de ani. Ar fi necesară informarea generală a populaţiei, conştientizarea importanţei votului. Cetăţeanul necăjit de la noi nu are noţiuni elementare despre democraţie şi funcţii, nu ştie de consilier local şi preşedinte, nu ştie nici ce alegeri vin. E trist, după 26 de ani oamenii îmi spun că votează cu Iliescu, chiar dacă află cu nu pot vota pentru el, merg la vot, dar că votează cum îi spune cutare şi cutare. E un sistem bolnav, trebuie dres cumva, dar să facem mai întâi o altă lege a funcţionării partidelor, a stabilirii numărului lor. În America sunt două partide mari şi puternice, la noi sunt multe şi mici, şi dependente. Cum să faci alianţă politică? Un partid de stânga nu se aliază cu dreapta, cum s-a întâmplat cu USL. Ce era acolo, stânga sau dreapta? Cât timp nu există două partide puternice, care să aibă forţa de a dovedi că unul e mai bun ca celălalt, şi când vin la alegeri partide înfiinţate de trei oameni, totul rămâne în zona derizoriului. Sunt partidele pirania, care muşcă voturi de la unul, de la altul…Ei au 0,5 la sută, ce să influenţeze? Trebuie cristalizată prin lege stânga, centrul şi dreapta. Liderii trebuie aleşi de membrii partidelor, nu desemnaţi de dictatorii de partid. Cum apare cineva mai reformator, cu instinctul democraţiei, cu viziune de viitor, imediat va fi marginalizat şi ţinut doar pentru impresia artistică sau pentru interesul imediat. Cei care ne conduc nu mai au nici un simţ patriotic şi nu le mai pasă de viitorul poporului român. Poate sună cam exagerată exprimarea mea, dar dacă tot am vorbit despre America, luaţi aminte la mesajul preşedintelui Donald Trump: „ Voi face din America o prioritate”. (va continua)
