logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

bULGARUuuu sCHIOPUuuuuOlga Bulgaru şi Petru Şchiopu aduc la Galaţi mesajele profesorilor de limbă română din Bugeacul Ucrainei de Sud

 

 

Rep.: A răspuns cum trebuie Galaţiul la un astfel de moment istoric-25 de profesori români din Babele şi Tatarbunar au venit în premieră la o pregătire pedagogică la Colegiul Costache Negri?

Petru Şchiopu: Am fost primiţi mai mult decât prietenos. A fost o primire excepţională şi le mulţumesc celor care au depus eforturi ca 14 persoane din raionul Ismail şi alţi profesori din raionul Tatarbunar să ajungă aici la Galaţi. Menţionez meritele lui Marius Crudu, coordonator la Asociaţia Danubiana Galaţi, care a câştigat finanţarea prin proiectul de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Partenerii săi din Ucraina de sud sunt Asociaţia Valul lui Traian, condusă de Nicolae Moşu, şi Societatea Ecologică Ialpug, pe care o reprezint eu.

Rep.: Se cheamă că un consorţiu al societăţii civile poate organiza o şcoală de vară specială?

P.Ş.: Se numeşte că atunci când vrem, putem realiza ceva. Suntem mulţumiţi că Departamentul a susţinut şi finanţat acest proiect. Au merite şi oamenii care ne-au cazat şi ne hrănesc la Colegiul Costache Negri. Pentru mine Colegiul înseamnă foarte mult, deoarece una dintre fiicele mele s-a pregătit şi s-a format ca viitor pedagog aici, la Colegiul Costache Negri din Galaţi. Galaţiul este ceva deosebit pentru mine.

Olga Bulgaru: Vă mulţumesc şi eu din partea satului Borisovka, mi-a făcut mare plăcere să văd că oamenii au rămas la fel de deschişi, ca atunci când am terminat şcoala în România. Stăm aici patru zile şi mergem la nişte lecţii foarte interesante. Sunt probleme de practică pedagogică modernă, ne va ajuta să progresăm în munca noastră de pedagogi. Sunt cerinţele unei şcoli moderne…

Rep.: Programul vizează doar pedagogie sau instruire interactivă şi nonformală?

P.Ş.: Este un program instructiv şi totodată plăcut. În afară de instructajul la Colegiu, mergem la Biblioteca Urechia, la Universitatea Dunărea de Jos, la Grădina Botanică…Special pentru profesorii din Ozeornoe-Babele, ne interesează destinul lui Moise Pacu, un eminent publicist-cercetător originar de la noi, din Babele. Am propus şi sper să reuşim să ajungem şi la mormântul lui, de la Cimitirul Eternitatea.

Rep.: Ce mică este lumea!

P.Ş.: Programul prevede şi alte implicări, alte solicitări, care pot fi realizate…Sunt veniţi la Galaţi profesori de informatică, de limbi străine, de limba română, de geografie, de educaţie fizică. Este destul de largă specializarea grupului. Avem şi educatori, de la grădiniţă, avem educatori de la şcoala-internat din satul Utkonosovska. Sunt oameni cu pregătire diversă…

Rep.: Programele şcolare din cele două ţări pot fi interconectate?

P.Ş.: Nu cred că pot….Ha, ha!

O.B.: Sunt foarte mari diferenţe, şi am vrea cumva să ajungem şi noi la programa de aici. Mi se pare că încoace e mai…

P.Ş.: La etapa dată, noi cei din comunitatea românească nu punem problema unificării programelor din Ucraina cu cele din România. Ne luptăm, căci este o contrazicere aspră, de a unifica programele din sud cu regiunea Cernăuţi şi Transcarpatia, care sunt zone româneşti compacte din componenţa Ucrainei.

Rep.: Sunt programe diferite, cu concepte diferite, deşi sunt aplicate unei aceleiaşi etnii.

P.Ş.: Am pus întrebarea -la nivel înalt, sau chiar foarte înalt- cum se face că programele decise la nivel înalt sunt parcă aplicate la două Ucraini? Ce se hotărăşte pentru Cernăuţi şi Transcarpatia, nu merge şi în sud, la Odesa. Sunt două zone în sud-transnistria şi Regiunea Odesa -unde se vorbeşte de limba moldovenească, nu de română. Se scot chiar cărţi, de un nivel foarte slab, care se aplică doar în programa şcolară din regiunea Odesa. Sunt cărţi scrise în limba moldovenească. Sunt scoase din cărţile în limba română, buchie în buchie, ca şi acolo, dar…sunt în limba moldovenească. Am avut o perioadă după 90, când limba se numea limba română. Pe urmă, textele erau scrise în limba română, şi în paranteză era trecută limba moldovenească. A urmat etapa cu limba moldovenească şi în paranteză limba română. Şi azi este doar limba moldovenească. Când ridici întrebarea, imediat eşti catalogat că faci politică. Aici trebuia să fim trei sau patru, dar oamenii vor să evite corpurile ascuţite…

Rep.: La o vizită recentă la Universitatea Umanistă din Ismail, părea că noul rector are o altă deschidere, mai europeană, faţă de românii din Bugeac.

P.Ş.: Suntem într-o perioadă mai mult decât tulburată. O parte din oameni cred sincer în ceeia că domnul Sakaşvili va face nişte schimbări radicale. Este foarte posibil să nu reuşească nici el, deci cea mai mare parte din populaţie nu ocupă nici poziţia ceea, nici poziţia asta… Adică stau în poziţia „să vedem ce o să iasă”. E clar că este o poziţie nepotrivită, dar asta este realitatea.

O.B.: Aş vrea să confirm că poziţia asta este făcută de o perioadă de ani, fiincă oamenii au pierdut încrederea în reformele care trebuie făcute. Este speranţă şi dorinţă, dar încrederea este pierdută. Oamenii au avut idei, dar au fost tot timpul asuprite, închise… Şi oamenii s-au închis şi ei. Nu ştiu ce să aştepte de la societate, ce va fi, unde ne vom duce. E un blocaj al emoţiilor negative.

Rep.: Poate că este şi amprenta războiului civil. De fapt, Ucraina nu vorbeşte de război civil, ci de terorism…

O.B.: E zonă de conflict, o agresie asupra ţării noastre. Nu ştii ce să spui când vezi că la câteva sute de kilometri este zonă de război…

Rep.: Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia a pus problema renunţării la teza stalinistă privind moldovenismul. A avut efect scrisoarea sa adresată inclusiv preşedintelui Poroşenko?

P.Ş.: Am ştiut de această comunicare, colaborăm cu dl. Popescu, românismul trebuie afirmat, dar cum orice iniţiativă este pedepsibilă, toţi se gândesc că nu le trebuie iniţiativă, că mâine o să primească la ceafă… Şi stau şi aşteaptă. Nu e o poziţie rea, e răufăcătoare, şi puţinii care acţionează, cum este Anatol Popescu, cum este Nicolae Moşu, cum este familia Pinteac din raionul Sărata, cum sînt domnii Iordăchescu, de la Camâşovka, regimul nu a putut să-i dovedească. Chiar dacă au fost destule mecanisme de presare. Vin însă tinerii cu idei de schimbare, avem speranţa în nişte schimbări. De aceia dl. guvernator este primit cu uraaa de populaţie. Sakaşvili spune că zona Basarabiei este uitată. Dar este o zonă cu o perspectivă extraordinar de bună. Vrea să facă drumul Reni-Odesa, care poate să unească Odesa cu Bucureştiul. Ar fi un profit extraordinar de mare al regiunii. Al doilea punct ar fi bacul Orlovka –Isaccea, de care se vorbeşte de atâta amar de ani…

Rep.: Se aude că Sakaşvili va veni la Galaţi, invitat de Primarul de Galaţi?

P.Ş.: Este o veste extraordinară. Dar depinde cu cine vine. Ha, ha! Spun asta că până acum aveau reprezentare doar comunităţile de „moldoveni”. Este pericolul ca în echipa lui Sakaşvili să intre aceleaşi persoane, şi atunci e vai de capul nostru. E acelaşi domn Fetescu, dar şi alţii, care toacă aceleaşi texte de 20 de ani, scoase de la naftalina …comunismului. Dacă în echipa lui Sakaşvili intră însă dl. Popescu, sperăm că ceva poate să se schimbe.

Silviu VASILACHE 27 - august - 2015

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...