logoImpact EST nr. 840 - 30.09.2020

Profesorul George Lateş şi economistul Luchian Melnic caută argumente pentru fundamentul unui proiect de ţară

Reporter: Ne pregătim viitorul căutând acel proiect de ţară pe care îl merităm. Schimbarea puterii politice este un proiect de ţară?

George Lateş: Nu cred că schimbarea este un proiect de ţară. Alternativa la guvernare o vedem, rezultatele nu sunt cele scontate. De accea, nici schimbarea reprezentării în Parlamentul European este cea mai bună soluţie. Statutul de parlamentar presupune nişte lucruri ce trebuie învăţate în timp.Avem deja eşecul unui parlament naţional ales pe criterii ciudate. De aici şi scepticismul şi participarea mică la vot. Criteriile zise democratice în alegeri s-au dovedit un eşec în planul calităţii parlamentarului român. Parlamentul român este sumbru, dar cel european este şi mai sumbru. Are peste 750 de parlamentari, este deja un mamut, în care ideea de reprezentare este greu de înţeles, cum funcţionează şi care sunt resorturile lui. Unui parlamentar îi sunt rezervate câteva minute în care ar putea lansa o idee. Unii vorbesc mai mult, alţii deloc şi aceştia sunt majoritatea. Şi atunci stai şi te întrebi cât de util este parlamentarismul aşa cum funcţionează el în Europa.

Luchian Melnic: Principalul proiect de ţară este în interiorul nostru. În 24 de ani de guvernare, clasa politică a demonstrat că nu este interesată de guvernarea ţării, deci impunerea proiectelor de interes naţional ar trebui să vină de la societatea civilă. Pentru acesta, fiecare cetăţean al ţării trebuie să-şi aloce un timp minim, de 30 de minute, de o oră pe lună pentru susţinerea unor cauze care ar schimba România în mai bine. Un exemplu este stoparea, chiar iluzorie, a proiectului Roşia Montană, de cei 10 000 de bucureşteni care au manifestat pe străzile Bucureştiului. La Galaţi, s-a pierdut o finanţare din partea companiei japoneze Yazaki, pentru că nu am fost conectaţi la sistemul de drumuri şi autostrăzi europene, care ar fi oferit 3500 de locuri de muncă, adică jumătate din câţi salariaţi mai sunt la Arcelor Mittal. Din 47 până în 89 noi am realizat aproximativ 50 000 de km de drumuri europene şi naţionale, un drum transfăgărăşan de 155 de km, 66 de hidrocentrale, din care cea mai mare la Porţile de Fier, cu 400 de milioane de euro, care produce de 220 milioane de euro. E cea mai eficientă investiţie realizată vreodată în Europa, indiferent de domeniul de activitate. Aceasta a fost realizată de poporul român, nu de extratereştri. S-au realizat milioane de apartemente la preţuri modice, s-a făcut electrificarea ţării, s-au făcut fabrici şi combinate. Ce vreau să spun este că în momentul de faţă nu se realizează aproape nimic. Suntem celebri în lume pentru cea mai scumpă autostradă-Transilvania, unde 410 km de autostradă costă 2, 2miliarde de euro, din care s-au făcut 54 km în 7 ani. Adică 7 km pe an, la preţ de 1,5 miliarde de euro. Fiecare român trebui să înţeleagă că nu se va schimba nimic în ţară prin politicienii actuali. Nu pentru că nu ar fi printre ei şi nişte oameni de onoare sau care să ajute România, ci pentru că sistemul de finanţare a campaniei promovează doar propriile interese. Oamenii trebui să impună schimbarea, România nu se schimbă de la sine peste noapte. Dacă românul se implică, schimbarea clasei politice poate fi un proiect de ţară. Noi vrem totul de la alţii, prin noi înşine nimic! Cu cei vechi nu se mai mişcă ţara. Cum adică, Compania naţională de drumuri are 5500 de angajaţi şi majoritatea sunt birocraţi. Păi, noi facem autostrăzi pe hârtie? Trebuie să aibă 400 000 de angajaţi care să facă autostrăzi…

Rep.: Să înţeleg că investiţiile majore sunt un proiect de ţară?

L.M.: Da, cu toate cheltuielile la vedere, cu facturile cunoscute, cu clauze ştiute, nu secrete. Cum adică clauze secrete? Ia luaţi voi banii voştri şi consumaţi-i în secret!

Rep.: Să schimbăm forma de guvernământ!

G.L.: Nici asta nu este o temă urgentă. Ar fi o idee pe care societatea trebuie s-o cunoască mai bine, dar nu ştiu dacă rezolvă lucrurile în esenţa lor. Poate că ar trebui să schimbăm altceva-raportul dintre clasa politică şi economie. Aici este marea greşeală, clasa politică se implică în economie, o determină. Când o ţară separă politicul de economic, atunci are şanse să progreseze. Putem sta fără guvern şi şase luni, nu e nici o nenorocire într-o ţară care are economie funcţională, sănătoasă, nu una care doar aduce bani la partid. Asta se întâmplă, sifonăm banul public către campania electorală. Şi oprirea proiectului Roşia Montană este o manevră electorală. Dacă nu se dădea satisfacţie la protestatari, era o pierdere de voturi. După ce trec şi alegerile din toamnă, şi Roşia şi gazele de şist revin. Degeaba schimbăm clasa politică, că vine în loc alta mai proastă. S-a văzut ce oameni vin când schimbăm listele cu sistemul uninominal. Nu reformarea clasei politice ar trebui să fie pe primele locuri.

Rep.: Şi acel Mesia al viziunii de unde să iasă? Tot din clasa politică?

G.L.: De la tehnocraţii care pot gândi reţete de succes. Nu prea au loc în România şi pentru că Constituţia a fost gândită tot de politic. Legile au fost făcute de grupurile de interese din parlament pentru interesul propriu. Cum vă explicaţi salariile mai mari ca în occident pentru anumite grupuri profesionale? Prin presiunile din Parlament. La ei, crizele politice fac deliciul unui grup de jurnalişti, dar nu prea mare. Noi nu am înţeles o chestiune foarte simplă-prin politică nu progresăm! Prin politică cel mult stagnăm.

Rep.: Putem ieşi din acestă dilemă fără ieşire? Nu suntem capabili de consens.

G.L.: Nu este o dilemă fără ieşire. Proiectul de ţară nu trebuie privit prin ce ne oferă UE. De la ei vin firimituri. Important este ceea ce putem noi impune şi să oferim UE. Să fim o ţară cu o ofertă sistematică, consistentă şi generoasă pentru structura uşor artificială numită Uniunea Europeană. Gândită într-un fel şi ajunsă altfel. Gândită într-un context de mare entuziasm, dar ajunsă o structură care nu ne dă foarte multe, ci în care noi trebuie să ducem foarte multe. Deja ducem, dar doar bani, nu şi lucruri consitente, nu venim cu o idee care să mişte lucrurile în Uniunea Europeană.

Silviu VASILACHE 13 - iunie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...