logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Bocăneanu, ştie care sunt diferenţele dintre şanse şi dezavantaje într-o regiune defavorizată

 

Reporter: Dle Prefect Bocăneanu, suntem atât de săraci că ne-a „ocolit” şi criza alimentelor infestate?

Emanoil Bocăneanu: Prevenţia a funcţionat bine, deci nu putem spune că ne-a ocolit. A fost alertă şi la noi…Dar nu cred că este în momentul de faţă un fapt determinant.

Rep.: N-o fi, dar tot ce mâncăm este contaminat: curcanii au antibiotic, laptele are aflatoxină, iar vita este cal.

E.B.: Diverşi producători au oprit preventiv anumite produse de la comercializare. Pe raza judeţului Galaţi nu s-au constatat infestări şi contaminări majore.

Rep.: Nu suntem într-un război al anihilării economice? Vesticii vor să ne ţină departe de Schengen!

E.B.: Nu, n-aş pune-o pe seama acestui fapt. Aici este mai degrabă un război al producătorilor şi comercianţilor.Intrarea producătorilor noştri pe piaţă poate fi un motiv de îngrijorare pentru ceilalţi. Dar, la cât de dezvoltaţi sunt ei, nu e cazul să-şi facă atâtea griji.

Rep.: Sunteţi un înalt funcţionar public, cu acces la mult mai multe informaţii decât noi, cetăţenii. La rigoarea datelor, care este starea economică a judeţului în acest moment?

E.B.: În ultimii ani, economia a fost în scădere. Nu a fost dezvoltare…Dar, proiectele actuale promit o dezvoltare a întregii zone. Sunt discuţii şi întâlniri, între Galaţi, Brăila şi Tulcea. Se pun bazele unei cooperări, între cele trei judeţe, prin care să se înceapă o zonă de dezvoltare urbană, prin instituţii noi. Vrem să creăm între cele două municipii, Galaţi şi Brăila, o aglomerare urbană care să permită dezvoltarea întregului areal. Pentru prima dată, proiectul uneşte administraţiile şi factorii politici, mai mult decât altădată…Este spectrul regionalizării, toţi conştientizează că dacă nu ne unim pentru dezvoltarea unui pol de dezvoltare economică, nu reuşim. Asta se face pe o structură administrativă.O să vedem cum, prin crearea unei structuri administrative noi, pe baza unei legi speciale.

Rep.: Ce faceţi mai întâi, regionalizare şi apoi pol de dezvoltare?

E.B.: În paralel. Dacă polul e cu un pas înainte, acesta poate fi şi centrul viitoarei regiuni de dezvoltare. E zona comună, această aglomerare urbană. E Zona şi nu Regiunea.

Rep.: Am avut deja un proiect numit Asocierea Metropolitană Galaţi-Brăila.

E.B.: Acesta este un proiect nou. Apare în această zonă de dezvoltare şi Tulcea. Până acum iniţiatorul de proiecte a fost Brăila. Urmează să vină cu proiecte şi Galaţiul, şi Tulcea…Brăila a dat startul, au un plan, s-a întocmit un plan la comanda CJ Brăila, pentru o zonă de dezvoltare urbană între Galaţi şi Brăila, o zonă de dezvoltare complexă, cu spaţii rezidenţiale, de recreere, cu spaţii economice şi administrative. Zona se poate dezvolta dacă există o conectivitate strânsă între cele trei judeţe. Trebuie realizat un drum expres şi proiectul Aeroportul, dintre Galaţi şi Brăila, dar şi mult discutatul pod peste Dunăre, care acum devine o necesitate mai mare decât până în acest moment.

Rep.: Suntem încă la stadiul de schiţă, nu avem semnat un protocol…

E.B.: Nu am semnat un protocol, deoarece tot Brăila a venit cu o propunere de Statut de Asociere. Ei propun o Asociaţie Intercomunitară de Dezvoltare Galaţi-Brăila-Tulcea. Acum privim proiectul, fiecare parte va avea propuneri şi amendamente, şi la viitoarea întâlnire de la Tulcea vedem ce formulă finală adoptăm. Dacă se ajunge la o formulă finală până atunci. Continuă discuţiile… După ce creăm această structură de asociere, putem crea nişte organe comune, care să decidă ce proiecte dezvoltăm, şi în ce măsură.

Rep.: Dacă facem podul peste Dunăre, nu mai avem nevoie de aeroport. Avem aeroport regional la Tulcea.

E.B.: Da, dar este mai departe…Avem până acolo 80 de km.

Rep.: Gândim regional. Avem aeroport mai aproape, la 60 km, la Ianca.

E.B.: E mai micuţ…Aducându-l aici, la această conurbaţie, putem dezvolta altfel, mai rapid, mai mult. Oricum, proiectul actual a fost gândit pentru avioane de mărime mică şi medie. Sunt proiecte, pot fi modificate…

Rep.: Urmărind evoluţia ambiţiilor şi orgoliilor locale, credeam că se ajunge la un consens al rezonabilităţii. Nu putem avea toţi aeroport sau poduri peste Dunăre.

E.B.: Este adevărat. Am devenit mult mai maturi şi mai lucizi. E mai uşor să ne aşezăm la o masă comună, pentru proiecte comune.

Rep.: Am făcut inventarul pentru Galaţi. Lipsesc podul, aeroportul, asocierea metropolitană, cheul istoric, terminalul de pasageri, portul de ambarcaţiuni, terminalul de containere, şoseaua de centură, spitalul regional, digul de protecţie la inundaţii…Şi putem continua. Care dintre aceste obiective este esenţial şi prioritar?

E.B.: Fiecare are importanţa lui. Digul este foarte important. Conectivitatea este prima măsură, căile de comunicaţii sunt cu accent deosebit. Şoseaua de centură, care să ocolească pe la Vânători…Drumul expres, din Brăila spre Şendreni, este cuprins în aceste proiecte…Am luat în discuţie doar punctele importante cuprinse în proiecte.

Rep.: La ce este bun Dialogul Social?

E.B.:Este dialog dintre administraţie, patronate şi sindicate. Aducem în faţă problemele esenţiale ale comunităţii, care ne influenţează pe toţi. Încercăm remedieri, solicităm opinii… La ultima şedinţă au fost aduse în discuţii proiectele ISPA…

Rep.: …care au mari deficienţe!

E.B.: Asta am încercat să aducem în atenţia Primăriei.Vrem să cunoaştem în amănunt finalizarea proiectelor. Cum este cu gestionarea selectivă a deşeurilor, proiect care nu a primit nici până la această dată aviz de mediu. Se pare  că tendinţa a fost de a arunca problema în curtea Ecosal-ului. Primăria trebuie să ia obligatoriu măsuri. Cei care urmăresc gestionarea acestor fonduri ne pot pune în situaţia de a fi responsabili, iar comunitatea să restituie banii investiţi în acest proiect. Avizele nu pot fi date dacă nu sunt îndeplinite condiţiile. Sunt termene impuse de cei care verificau finalizarea proiectului. Vrem să ne fie comunicate termenele şi să reluăm discuţia asupra proiectului ISPA. Vor fi evoluţii foarte interesante.

Rep.: Aţi stabilit care a fost sursa terorismului olfactiv de astă vară?

E.B.: Acolo este Uzina de Apă. E alt ISPA. Am trimis Garda de Mediu, la ferma de porci, dar nu e un vinovat clar.

Rep.: Calea ferată Galaţi-Bârlad are istorie, dar nu are viitor.

E.B.: Am stabilit în mai multe comisii…Malul cumva s-a stabilizat. Prestatorul care a închiriat linia, pe cheltuiala lui, din surse proprii, a început lucrările. Estimează că în 60 de zile acestea se vor încheia. Nu vor fi lucrări de amploare, de stabilizare a malului. Vor fi lucrări de stabilizare doar pe zona liniei. Oricum, se va circula cu viteză redusă şi cu trenuri uşoare-aceste tramvaie feroviare- care sunt utile. E mai rentabil să intervină acum, urmărind recuperarea cheltuielilor ulterior. S-au apucat deja de lucru, au început demontarea traverselor, a şinelor…Forte mult material din acea zonă este recuperabil.

Rep.: Avem 20 de ani de alunecări, de încercări, de stabilizări,  şi zero soluţii tehnice!

E.B.: Ca să stabilizăm zona definitiv, investiţia ar fi mult mai mare. Ideea este să reluăm transportul pentru localnicii din Tg Bujor, Bereşti, Bârlad, care fac naveta, foloseau această rută. Nici transportul cu autobuze nu e o soluţie, este provizoriu. Au analizat, şi au ales: ori pierd nişte bani reparând linia, ori renunţă cu totul. Au concluzionat că mai bine câştigi mai puţin decât să nu câştigi deloc.

Rep.: Suntem curioşi, ce tot alunecă acolo?

E.B.: Sunt straturi de densităţi diferite, care produc alunecarea straturilor superficiale. Este dificil de stabilizat totul. Se face o reparaţie locală, zona va fi supravegheată pe o lungime de 1 km, prin patrulare continuă, se va circula cu viteză redusă, se va da permis de circulaţie numai după verificarea zonei. Primordială este siguranţa călătorilor.

Silviu VASILACHE 29 - martie - 2013

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...