logoImpact EST nr. 840 - 26.09.2020

Reporter: Să ne permitem câteva clipe de revelaţii publicistice şi de atitudine în timp ce căutăm ieşirea către metropolisul Dunării de Jos, lansând cărţi – corăbii de Dunăre!

Victor Cilincă: Ei reuşeau să dubleze populaţia Galaţilor prin instituirea regimului de porto-franco, noi reuşim doar dublarea numărului de cărţi. E bine şi aşa, tot de populaţie este vorba, este populaţia scrisă. Dunărea este lungă, deci ar trebui şi traduse aceste cărţi. Să refacem ce n-a reuşit acea Comisie a Dunării, care era cam nedorită în România…

Tudose Tatu: Poziţia Guvernului României s-a schimbat după Primul Război Mondial şi după anii Marii Crize din anii 20-21, când Canalul Sulina era aproape colmatat şi navele nu mai puteau ajunge la Galaţi.

V.C.: Eu credcă o carte din cele cinci scrise despre Sulina de Tudose Tatu şi tradusă în germană ar stârni intersul la Viena. Tot ce e nou stârneşte interesul.

Rep.: Nu ar strica o susţinere mai activă a proiectelor culturale în Consiliul Local.

V.C.: Am putea propune un departament de traduceri sau subvenţionarea cercetării. Ce lipseşte la noi în România este o instituţie care să dea girul pentru faptele culturale. Dacă sunt în comisia de cultură şi eu sunt inginer, s-ar putea să greşesc când vine la mine un compozitor şi eu trebuie să-i dau bani. Văd primul compozitor din Galaţi, îi dau lui toţi banii şi îmi aud tot felul de vorbe.Că nu trebuia să-i dau, că noi ne criticăm, şi atunci data viitoare nu-i mai dau nimic, că e mai bine. Şi cam aşa se şi face. Eviţi să subvenţionezi, pentru că orice ai subvenţiona, tot prost iese. Dacă ai crea un organism care exista la CJG pe vremea preşedintelui Gogoncea, o comisie la care nişte specialişti veneau benevol, să se ocupe de ceva. Vin cu o carte, dar care e proastă. Trebuie să-mi dea bani că am scris încă vreo nouă cărţi bune? Nu! Cineva trebuie să se pronunţe. Poate fi vorba de sănătate, sport, muzică… Faci regulament, este majoritate…

Rep.: Dle Tatu, aţi propus ca una din cărţile esenţiale ale Dunării maritime să fie sprijinită de comisia de cultură a Consiliului local?

T.T.: Am avut o experienţă cu prima carte, în 2005 şi de atunci m-am lipsit. A fost o carte definitorie pentru începutul meu în materie de publicistică. Am renunţat pentru că era o mare pierdere de timp. Birocraţia ucide, nu este interes pentru problematica Dunării… Am găsit oameni în afacerile din Tulcea, care erau apropiaţi de spaţiul lor, aşa au apărut cărţile despre Sulina capăt de Dunăre, capăt de lume… Sulina şi Galaţii au fost motivul izbucnirii războiului Crimeii.

V.C.: Puţini ştiu că războiul Crimeii a fost un moment hotărâtor pentru soarta Europei. Atunci a început procesul de fabricare a naţiunilor, plecând de la imperii…Nu învăţăm lucrurile esenţiale, ci pe cele spectaculoase. Ştefan cel Mare rămâne important prin diplomaţia lui, prin relaţiile cu turcii, prin relaţiile amicale cu Hoarda de Aur. Păi, cei din Hoardă erau civilizaţi, aveau apă caldă, încălzire prin duşumea, canalizare, organizare birocratică, academie…Şi noi ştim doar ce am învăţat de la citire, cu tătarul care l-a omorât pe prietenul lui Ştefan…Dacă am avea tătari, i-am jigni…

T.T.: Se uită că după războiul Crimeii noi ne-am definit ca stat. Asta se uită…Mereu am câştigat ceva, şi apoi am pierdut…România nu e veriga slabă, e cea elastică.

Rep.: Asta vor să surprindă cărţile dv., dle Tatu?

T.T.: Din cele patru cărţi, „Oraşul cu prea puţine muieri de iubit” este istoria navigaţiei privită prin câteva momente ale devenirii oraşului înfiinţat de ruşi. Este istoria dintre 1837 şi 1858. Este un studiu al unui medic din Legiunea Străină, care a nimerit la Sulina pentru patru ani, şi care a făcut pentru comisia medicală a Imperiului Otoman un raport. Sunt şi elemente de lucrări, dragări, faruri. E o istorie captivantă, cum este şi cea a Sulinei, a Galaţilor şi a Dunării. Am lucrat şi la o traducere a volumului „Istoria Comisiei Europene şi a lucrărilor sale de la 1856 la 1930”, şi aici revenim la fondurile pentru cercetare. Conducerea de atunci a AFDJ a asigurat fondurile respective, este o carte în ediţie bilingvă, dar se găseşte doar la AFDJ.

V.C.: Noi avem un şantier care ar putea să poarte numele Fernic. Ar aduce glorie actualilor proprietari, ar arăta vechimea lui şi ar prinde bine şi imaginii oraşului. Ar trebui să existe o propunere, ar trebui şi ceva publicat, s-a făcut deja benevol, dar o cercetare mai lungă şi deplasările ar cere nişte bani…Dl. Tatu s-a dus în Spania, la Odesa, unde sunt multe izvoare…Sunt surse serioase pentru cercetare. Rămâne doar şansa proiectelor europene, dar e complicat.

T.T.: Cărţile au apărut prin bunăvoinţa unor oameni. Unul este Valerică Anghel, alţii se ocupă cu industria hotelieră sau cu transportul de persoane în Deltă. E bine că marile companii au fost interesate. La Galaţi, doar Marian Filimon de la IMM-uri a susţinut editarea unor cărţi. Sunt cărţi importante. Am în lucru o carte despre istoria şantierului naval din Galaţi. Dar finanţarea…

V.C.: Poate că ar trebui să fie o licitaţie cu strigare: cine dă pentru 200 de pagini, cine dă pentru 300 de pagini?

T.T.: Este importantă istoria şantierului, pentru că aduce elemente noi, neştiute. Cine ştie că turcii au construit la Galaţi 21 de vase în doi ani şi jumătate, în perioada 1787-1789? Era aici arsenalul militar, vasele erau construite la noi şi doar armate la ei. Am regăsit referiri la Galaţi şi la construcţii navale şi în sursă spaniolă. Sunt atât de multe lucruri de cercetat şi descoperit. Nu o să găsiţi nicăieri referiri la faptul că Galaţii au reprezentat cam la fiecare 50 de ani ceva important pentru spaţiul acesta. Galaţii au fost cel mai important port al Dunării maritime după căderea Brăilei sub turci, la 1538-1541.

V.C.: Nu au existat niciodată ziduri, deci Galaţii au fost dintotdeauna un oraş liber, deschis.

Silviu VASILACHE 20 - iunie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...