logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

OCHIALBESCuuuuuu rireInginerul Mihai Ochialbescu, fostul director al APDM şi AFDJ face expertiza unei insule minune în faţa Galaţilor

Rep.:  Vorbiţi de mult timp despre insula care există pe Dunărea din faţa Galaţiului, acum o putem  vedea cum se înalţă binişor deasupra apelor secate. De ce trebuie să ne intereseze?

Mihai Ochialbescu: Este important de ştiut că chiar şi la ape mari, insula e doar la 2 metri sub nivelul Dunării, şi are efecte asupra şenalului navigabil, care este pe malul gălăţean. Este de fapt rădăcina, baza unei insule care a existat în urmă cu 100 de ani. Acum a ieşit din apă, faţă de cota Galaţiului care este la aproximativ un metru. Insula este la 2-2,5 metri adâncime faţă de cota medie de 3 metri existentă la Galaţi.

Rep.: Insula n-a apărut din cauza unor neglijenţe administrative, că nu s-a dragat, că…

M.O.: De fapt, insula a dispărut când s-a dragat pentru construirea portului mineralier, în anii 60. Au fost lucrări hidrotehnice care au schimbat curgerea Siretului. Vărsarea Siretului a fost modificată prin construirea danelor 1-4. Curentul care rezulta în urma curgerii a spălat această insulă, şi ea a dispărut lent, insula Chiciu-Cocuţa devenind o insulă-fantomă. Păcat de ea,  pentru că în trecut se făceau multe lucruri, era o zonă verde, avea o atmosferă plăcută când se făceau traversări de plăcere… Ne putem gândi astăzi să încercăm readucerea ei, pe cale seminaturală, la forma şi consistenţa din trecut, astfel ca această insulă să devină o zonă de recreere, de atragere a turiştilor, de plajă şi picnic. Chiar zilele astea am văzut imagini uluitoare luate de o dronă. Este o insulă de senzaţional.

Rep.: Insula nu este doar o atracţie turistică, ci este şi un fel de nod hidrotehnic natural, care poate funcţiona cu un anumit grad de intervenţie.

M.O.: Din punct de vedere a hidrologiei, Dunărea la Galaţi oferă o lăţime de un kilometru. E o suprafaţă de curgere imensă, la nivelurile medii existente. De câţiva ani însă, nivelurile sunt tot mai scăzute, şi AFDJ este nevoit să dragheze şenalul navigabil, maritim, pentru a asigura adâncimea de 7,5 metri, cât este nevoie pentru intrarea navelor maritime în Portul Mineralier. Dragajul ar putea fi evitat prin refacerea  insulei, cu lucrări hidrotehnice. Conducerea curenţilor Dunării pe un şenal bine stabilit poate asigura dragajul natural, desigurr prin reducerea curgerii la o anumită dimensiune. Deci, nu numai că insula reduce şenalul navigabil, dar este benefică pentru întreţinerea ieftină a acestuia. Canalul rămâne adânc şi se autoîntreţine. Dacă malurile insulei vor fi întărite, amenajate cu piatră, curentul se va canaliza pe acest şenal navigabil şi autodragarea se va menţine pe întreaga lungime a insulei. Efectele în aval s-ar menţine până la Zona Liberă.

Rep.: Vor beneficia şi principalele dane din Docuri şi Bazinul Nou?

M.O.: Cu siguranţă, vor fi adâncimi asigurate natural şi aici, va scade colmatarea la Bazinul Docuri, principalul port, căci la Bazinul Nou colmatarea este considerabilă… Şi Cheul Istoric ar putea fi pus în valoare. Dacă se refac lucrările la această insulă, automat se va face o reamenajare a malurilor din Portul Galaţi. Iar cheul ar putea fi vizitabil din punct de vedere turistic.

Rep.: Sunteţi un om avizat, aţi fost director şi la APDM, şi la AFDJ. De ce nu se leagă nimic în infrastructura portuară de la Galaţi?

M.O.: Potenţialul turistic al Galaţilor este evident. Portul şi oraşul sunt vechi, dar sunt scoase din toate circuitele. Dacă ar putea fi activat –să zicem-turul catacombelor…Este de potenţial turistic, dar cineva trebuie să ia iniţiativa…Dacă ar fi catacombe, ar fi şi discoteci, se ridică afaceri…

Rep.: Cât aţi fost director la APDM, v-a contactat Primăria, să vă propună un parteneriat pentru cheul istoric?

M.O.: Prin concesiunea de la minister, terenurile de pe malul Dunării sunt foarte bine stabilite. 30 de metri de la malul Dunării sunt zona de siguranţă maritimă. Cheul istoric a fost cedat către CERONAV-Centrul de Instruire al Navigaţiei Fluviale, prin hotărâre de guvern. Cheul aparţine sau este administrat de CERONAV.  Este o instituţie a Ministerului Transporturilor, şi s-a considerat în 2008  că are nevoie de un teren şi un cheu unde să-şi ţină nava, să facă şcoală,să-şi desfăşoare activitatea. Este normal, din punct de vedere tehnic. De fapt, toată infrastructura portuară aparţine Ministerului Transporturilor. Nu are nici o legătură Primăria cu Ministerul. Primăria nu poate interveni în activitatea portuară,dar prin colaborare, se poate face o gândire comună, să poată fi realizat aceste proiecte-şi cheul, şi insula, şi altele.

Rep.: Cui ar aparţine insula?

M.O.: Apelor Române. Dar Apele nu administreză nimic în mod constructiv. Insula amenajată ar putea fi administrată de APDM şi Primăria Galaţi. Insula rezistă de atâţia ani, şi dacă bacul o ocoleşte, înseamnă că insula are consistenţă. La anul, poate să apară şi mai mult şi să fie o acumulare serioasă. Nu ar influenţa inundaţiile, dar lucrările de supraînălţare trebuie făcute, pentru a prelua cota de 7 m, înregistrată la ultimele inundaţii. Asta trebuie făcut, altfel nu avem şanse.

Rep.: Sunt şanse să facem Insula Chiciu-Cocuţa în sistem credit furnizor? Adică investitorul să facă amenajarea pe banii lui, şi să beneficieze până la recuperarea investiţiei?

M.O.: Greu putem aduce investitorii la Galaţi, pentru că avem comunicaţii dificile. Suntem pe ultimul plan, nu avem ce oferi oamenilor de afaceri. M-au întrebat unii dintre aceştia dacă avem un aeroport, să putem veni dimineaţa, să ne întoarcem la prânz. Când le-am spus de Bucureşti, nu i-am mai văzut. Nu avem autostrăzi, şosele rapide, aeroport, pod peste Dunărea, deci să facem măcar o insulă. Se poate face o lucrare de protecţie în amonte, întărită cu piatră brută şi blocuri, şi să aşteptăm ca prin aluvionare să crească insula. În timp, se pot face diguri de 2,5 km pe fiecare parte, şi se va umple cu pământ. Povestea asta ar fi vreo 15-20 milioane de euro. Dacă facem şi un pod, cu doar două benzi şi fără supraînălţare pe malul dobrogean, s-ar ajunge la vreo 120 de milioane de euro. Este rezonabil.

Silviu VASILACHE 3 - septembrie - 2015

One Response so far.

  1. basil spune:

    O alta prostioara ^a la pitush” :”senalul navigabil este pe malul galatean „.Malul galatean poate fi navigabil pentru nava pe perna de aer a prefectului galatean.

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...