logoImpact EST nr. 837 - 18.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Mihailov 1Luminiţa Mihailov vine cu Agenţia Regională de Dezvoltare Sud Est la raportul de sfârşitul-începutul sesiunii de finanţare

 

Reporter: Am tras foloase de pe urma banilor europeni, dar se putea mult mai mult. Cât se putea de mult?

Luminiţa Mihailov: Am tras peste 40% din suma globală pentru toate fondurile europene, aprobate de Comisia Europeană pentru România, până în decembrie 2015. Pe anumite programe, rata de absorbţie este mai mare de 40%. De exemplu, pentru Regio, avem o rata de peste 50%. Pare complicat să ajungem la optim până în 2015, dar avem în vedere saltul mare făcut în acest an. Discutăm de miliarde…Procentul se aplică la o sumă de 30 de miliarde de euro. Dacă discutăm de Regio, care a avut doar 3,4 miliarde, pe total 2007-2013, 1 % reprezintă câteva zeci de milioane de euro. În procente pare puţin, dar în valoare absolută sunt sume enorme, pe care noi le atragem şi intră în economia naţională.

Rep.: Plătim şi primim de la UE. Cât plătim, cât primim?

L.M.: Politica de coeziune este cea mai aplecată către investiţii. Fiecare dintre statele membre contribuie cu 1% din PIB-ul lor, indiferent cum sunt, bogate sau mai puţin bogate. Cele care se află sub media regională, cum este şi România, pot primi până la 4% din PIB-ul lor. Mecanismul este acela de transfer al unui fond de solidaritate, colectat la nivelul Bruxellesului, şi pe care fiecare stat îl absoarbe, în funcţie de programele propuse la Comisia Europeană.

Rep.: Avem un derizoriu de România privind fondurile – nu aplicăm pentru că banii se dau pe bază de tovărăşii de estorcat fondurile comunitare. Rămânem în termenii aceluiaşi folclor?

L.M.: A fost o astfel de abordare. Fondurile exced mandatele politice. Dacă discutăm de beneficiarii investiţiilor – drum, şcoală, spital – acestea se depun într-un mandat şi se termină în alt mandat. Proiectele sunt aprobate de un consiliu multicolor. Nu putem spune că există favoritisme politice. În zona privată, mecanismul este destul de transparent, firmele trebuie să îndeplinească anumite condiţii de eligibilitate, proiectele sunt evaluate. Sigur, la evaluare nu sunt criterii de bancă. Europa nu este o bancă, primează criterii de creare de locuri de muncă, de valorificare a resurselor locale, sunt alţi indicatori. Evaluatorii nu pot şti ce culoare politică au patronii. Intrăm în normalitate, pasiunile politice încep să devină mai mici.

Rep.: Suntem în traziţia de undeva spre ce?

L.M.: România trece spre normalitate, spre lumea civilizată. Avem un deficit mare în infrastructură – şi Europa a înţeles acest lucru, ne finanţează şi pe viitor străzi, spitale, autostrăzi, şcoli. Sunt investiţii publice pe care nu ni le putem permite din fonduri proprii. Trebuie să privim cu optimism acest lucru.

Rep.: Avem la orizont valul unei alte sesiuni de finanţare, dar suntem încă prinşi în nisipurile mişcătoare ale resturilor vechii linii de finanţare.

L.M.: ADRSE se ocupă de implementarea programelor regionale în sud est, care are şase judeţe în componenţă. Suma alocată de Comisia Europeană între 2007-2013 a fost de 571 milioane de euro. Din această sumă s-a contractat 96% şi până la sfârşitul anului va fi 100%. Ca plăţi efective către beneficiari, suntem la 54% din sumă. Regio este mai performant pentru că şi beneficiarii noştri au fost mai pregătiţi decât cei de la alte programe.

Rep.: Mecanismul finanţării europene este altfel decât cel clasic – am bani, investesc şi produc?

L.M.: Da, este altfel. Se depune proiect, se evaluează, şi până se semnează, deponenţii au statutul de aplicant. După ce se semnează contractul, ei sunt beneficiari de fonduri. Contractul se semnează în trei – Ministerul Dezvoltării Regionale, care este autoritatea de management, avem organismul intermediar, adică ADR în cazul Regio şi beneficiarul, o entitate publică sau privată, în funcţie de domeniul de intervenţie. Sunt mai multe mecanisme de plată. Vin facturi, le verificăm şi statul plăteşte partea publică. La cinci zile după ce primeşte aceste fonduri, entitatea adaugă fondurile proprii. Acestea sunt de la 2%, pentru zona publică, până la 40% pentru beneficiarii privaţi. Dificultatea atragerii de fonduri provine şi de la aceste contribuţii proprii, cofinanţarea.

Rep.: Încă o dificultate vine de la această limitare a cofinanţării, impusă de un buget restrictiv.

L.M.: În zona privată, beneficiarii trebuie să gândească bine dacă au capacitatea de a susţine această contribuţie. De multe ori sunt prea optimişti sau îşi fac planuri nerealiste, şi din această cauză au dificultăţi. De asta facem acte adiţionale la contract, pentru că ei nu-l fac în zece luni, ci în 20. Nu depun contribuţia cum s-au angajat, şi rata de absorbţie scade. Nu avem capacitatea să cheltuim pe măsura ritmului pe care l-am putea avea.

Silviu VASILACHE 14 - noiembrie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Statul şi băncile

Fiindcă nu s-a lăsat strivit de Sistem, Ion Banu este ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...

Mircea Cadar a ajuns

Vi-l amintiţi pe marele şi neînfricatul afacerist veros şi jmeker ...