logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Studenţii basarabeni Dumitru Topala, Cristina Gorgan si Nicolae Creangă ne reamintesc că 27 martie are acelaşi rang cu 1 decembrie şi 24 ianuarie

 

Reporter: Stimaţi studenţi, suntem la 95 de ani de ora astrală a declaraţiei din Sfatul Ţării, dacă nu am făcut-o în România Mare, hai să ne pregătim de Hora Unirii europene şi cu republica Moldova!

Nicolae Creangă: Am vrea , dar nu putem rescrie istoria. În 40 s-a schimbat iar istoria, nu s-a putut păstra Unirea, au venit ruşii şi ne-au dezmembrat…Ar fi fost prea frumos o Românie Mare, dar asta-i viaţa…Oricum, în 27 martie sărbătorim în toate marile centre, unde sunt studenţi basarabeni. Organizăm evenimente care au ca scop promovarea ideii de unitate naţională şi identificarea valorilor româneşti. Clubul studenţilor Basarabeni organizează a 12-a ediţie a Festivalului Zilele Basarabiei.

Cristina Gorgan: Suntem în festival începând din 22 martie. Împărţim tuturor panglici tricolore şi steguleţe.Am mers la partenerii noştri, Teatrul Tardini, Teatrul Leonard , la Casa de Cultură a Studenţilor. Am vrut şi la Consiliul Judeţului, dar n-am reuşit. Timpul n-a fost de partea noastră, dar insistăm…Am organizat vizionarea piesei „Echilibru instabil”, la Teatrul Dramatic, la Teatrul Muzical am vizionat „My Fair Lady”. Am organizat şi o serată folk, am cântat româneşte, ne-am bucurat româneşte…Nu e un festival al basarabenilor, este adresat întregii comunităţi gălăţene. Ne-am bucurat de prezenţa la Galaţi a lui Pavel Stratan şi am vizionat filme istorice: Mihai Viteazu, Mircea şi Dacii. Ne-am bucurat şi la Basarabia culinară, unde am prezentat bucatele tradiţionale din Basarabia.Avem aceeaşi cultură, vorbim la fel, simţim la fel, gătim aproape la fel, suntem acelaşi popor.

Dumitru Topală: Dacă mă întorc în timp, la momentul declaraţiei de Unire din 1918, vedem că a fost un eveniment atent pregătit. Încă din 1917, anul revoltelor antiţariste, organizaţiile obşteşti din Basarabia au avut un Congres, şi au cerut autonomia teritorială. Puţin mai târziu, soldaţii români au cerut şi ei organizarea în cohorte iar pe 20 aprilie, preoţimea din Moldova a cerut alegerea unui mitropolit român. Au fost etape ale trezirii spiritului naţional şi constituirea Sfatului Ţării. Apoi a fost simplu, exemplul basarabenilor a fost urmat de transilvăneni şi bucovineni, şi s-a format România Mare. Ce vrem noi cu Festivalul? Ca întreaga comunitate, societatea civilă şi lumea politică de pe ambele maluri ale Prutului să înţeleagă semnificaţia acestei date şi s-o pună în discuţie. Lumea politică în mod special trebuie să trezească interesul pentru această dată. Cred că este o reuşită, în fiecare an festivalul devine mai mare şi mai cuprinzător. În majoritatea oraşelor mari se organizează un Festival de acest gen.

Rep.: Instinct naţional pe înţelesul tuturor?

D.T.: Nu ne mai propunem să găsim tineri cu simţ patriotic, educaţi în cultul tricolorului…Este suficient să găsim cinci oameni determinaţi. Nu e nevoie să educăm mase, trebuie să creăm lideri care să promoveze valorile naţionale. Există acest gen de oameni.

Rep.: Criza din Moldova a revenit, comuniştii revin prin vot popular?

Cristina Gorgan: E o stare de încordare. Sperăm să nu se ajungă la alegeri anticipate. E trist dacă se ajunge aici. Nu ştiu dacă putem să ne mai reîntoarcem la epoca Voronin.

D.T.: Voronin este un cadavru politic, nu mai ţine nimeni cont de părerea lui. Sunt însă succesorii lui, care pot continua. E o situaţie critică, şi în Moldova, şi în România, trebuie să fim vigilenţi.

C.G.: Situaţia actuală ne influenţează şi pe noi. Mulţi studenţi basarabeni se gândesc să se întoarcă acasă, să schimbe ceva. Sperăm să fie un context favorabil, să putem să implementăm ce am învăţat aici. Să venim cu noi idei, cu noi perspective. Aşteptăm alegerile, vrem să vedem care va fi mişcarea Partidului Comuniştilor, ce vor face ei…Alegerile anticipate ar fi ultima soluţie. Nu sunt văzute bine nici în UE, nici în România, nuici în popor. E dezamăgire, nu vrem să ieşim dintr-o criză şi să intrăm în alta.

N.C.: Nu ştiu ce se întâmplă cu politicienii noştri. Mergem dintr-o criză politică în alta. E foarte grav, studenţii merg înapoi, vrem o ţară măcar cum am lăsat-o. Sperăm să fie o decizie clară, este provizorat care nu foloseşte nimănui.

Rep.: Am remarcat la studenţii basarabeni o anume teamă de a vorbi liber.Europa este liberă,exprimarea la fel…

C.G.: Poate este teama de a vorbi în faţa camerelor tv. Poate e un şoc psihologic…Până în 2009, în Republica Moldova nu a existat transparenţă.Oamenii se cam temeau să spună ce gândesc. Şi toate aceste temeri sunt în subconştientul fiecăruia, nu le poţi şterge în câţiva paşi.200 de ani de rusificare a lăsat urme adânci.

D.T.: Ni se trage încă de la 1917. Şi atunci s-a cerut ajutorul armatei Române, împotriva tâlhăriei bolşevice. Nu mai înghiţim propaganda şi manipulările. Cum adică, România a furat Basarabia, care e parte a Rusiei? E manipulare , dar nu se mai poate… S-a schimbat politica din ţară şi prin efectul burselor acordate de România.Politicienii din Basarabia sunt şcoliţi în România.Preşedintele Băncii Naţionale, fostul prim-ministru, Primarul Chişinăului.Totul se schimbă odată cu schimbarea generaţiilor. Nu se va face în viitorul apropiat Unirea cu România, dar se va face Unirea prin intrarea în Europa, prin dispariţia graniţelor. Şi este datoria oricărei organizaţii de basarabeni din România de a crea acest gen de lideri. Şi să schimbăm lucrurile, cât de puţin.Nu avem nevoie de o succesiune de clase politice needucate, care să nu simtă cât de gravă este soarta poporului.Şi să încetăm cu prostia asta, cum că limba română a fost creată artificial.

C.G.: Trebuie să trecem în Constituţie. E clar, limba moldovenească nu a existat şi nu va exista niciodată. Este limba română şi trebuie să scriem acolo negru pe alb.

Silviu VASILACHE 19 - aprilie - 2013

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”