; charset=UTF-8" /> Nu ştim exact, dar ne învârtim în jurul a 40 000 de apartamente | Impact EST nr. 796
logoImpact EST nr. 796 - 19.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Istrate CalohahahaDirectorul Calorgal, Cristian Istrati, face studiul efectului gigacaloriilor asupra conductelor cu pierderi planificate

Reporter: Dle director, suntem datori 20 de ani ca să ne încălzim iarna care vine. E asta încă o pomană electorală grosieră? Cum altfel să privin acest cadou otrăvit al Guvernului Ponta-descoperirea de credit din Trezorerie, cu dobânzi grosiere?

C.I.: Ei, nuu, e dobânda Trezoreriei, e minimă, pe care o plăteşte oricine în România, de 3%. Nu că e o afacere bună, dar nu a fost altă soluţie. Noi plecăm de la zero, dar au fost municipii care au apelat la credit deşi au societăţi de ani de zile. Au luat, şi nu e nici mită electorală, nici pomană. Termia în România este o cenuşăreasă, şi trebuie s-o ajuţi, să-I dai un preţ bun, suportabil. Că altfel, vin şi pun eu preţul-700 de lei gigacaloria-şi cine poate, poate, am şi profit şi nici nu-mi trebuie bani. Numai că nu poţi să mai spui că te adresezi persoanelor care nu au resursele necesare să plătească.

Rep.: Cum rămâne cu societatea integrata de energie termică? Se vorbea în vară că se face un consorţiu cu Electrocentrale, Consiliul Local acţionar majoritar şi Calorgal.

C.I.: Discuţiile nu s-au închis, au rămas un pic aşa…între minister şi autoritatea locală. Ministerul ar fi trebuit să dea CET către autoritatea locală fără datorii, dar ministerul nu-şi poate asuma o chestie de genul ăsta. CET a reuşit nişte eşalonări cu datoriile pe care le avea, să urmărim, poate reuşeşte să iasă din insolvenţă şi apoi să intre într-o asociere. Nu ai cum să te asociezi cu o societate în insolvenţă. Aici s-au încurcat lucrurile, sunt de natură juridică, nu ai cum să le legi…Dacă o făceam, cine plătea? Ministerul?

Rep.: Păi iarna bate la uşă, mai e timp de aşteptat?

C.I.: Ei produc, noi distribuim, fiecare îşi ia bănuţul lui şi îl chiverniseşte. Ar fi o gândire comună, pui totul într-un coş, ştii ce ar fi acolo, dar nu e nici mai bine, nici mai rău.

Rep.: Cum rămâne cu garanţia între părţi? Dv. plătiţi către CET în avans, abonatul trebuie să plătească şi el o factură în avans?

C.I.: Garanţia e garanţie, factura în avans e altceva. Ştiu de o lege care interzice facturarea în avans…GDF Suez făceau asta, şi au fost amendaţi.

Rep.: Ca să aveţi agent termic, dv plătiţi o garanţie către CET. Cât este?

C.I.: Trei milioane.

Rep.: De unde vin banii? Din împrumutul de 20 de milioane, sau dintr-o factură în avans?

C.I.: Ni i-a dat Primăria din fondul de rezervă, sunt şi plătiţi şi noi trebuie să realimentăm. Când facem convenţiile individuale cu asociaţiile, vedem cu fiecare cum negociem.

Rep.: Mai vindeţi apă rece la preţ de apă caldă prin sistemul nerecirculării apei calde?

C.I.: S-a făcut reabilitare şi recirculare, cum era în vechi, la blocurile din programul de reabilitare termică. Unde se modernizează punctul termic, facem şi recirculare, şi reţele, şi tot. Acum avem cam 60% din punctele termice şi 60% din oraş. În fiecare an ne vine o cotă, facem proiectele, le dăm la investiţii în Primărie, şi primim 3-5-7 milioane. Primăria ne dă o bucăţică, restul vine de la acest program. Am avut un caz când au venit de la asociaţie, să le dăm proiect să-şi facă ei. Erau două modele, şi de 2000, şi de 4000 de lei. A rămas să se gândească, în interiorul condominiului nu se prea poate băga nimeni. Pentru exteriorul blocului, băgăm şi noi pentru recirculare. Ce să facem dacă s-au furat ţevile de recirculare?

Rep.: A fost o furăciune…salvatoare pentru Apaterm. Ani în şir s-a încasat şi nu s-a recirculat.

C.I.: Nu s-a încasat, că se face refuz la plată.

Rep.: Zona unitară rămâne tot pe principiile captivităţii fără alternative?

C.I.: E hotărâre de CL, s-a investit, s-a modernizat, deci e declarată zonă unitară şi nu se mai permit debranşările. Şi dacă vrei individual, te muţi la casă. Dar e o discuţie, Calorgal a plecat de la zero, deci trebuie rediscutate situaţiile de zone…Noi constatăm faptic, nu putem vorbi de experienţa de la Apaterm, e mai greu.

Rep.: Are vreo particularitate nouă sistemul termo Calorgal?

C.I.: Depinde de cum va fi iarna, atunci vom vedea cum se menţin parametrii şi cum vom asigura mentenanţa sistemului. Avem bani, suntem călare pe orice avarie. Sperăm ca sistemul să funcţioneze.

Rep.: Ce rost a avut majorarea de preţ din vară? Ca să ni se pară că gigacaloria costă mai puţin la începerea iernii?

C.I.: Preţul gigacaloriei era de 240 de lei la populaţie. În timpul iernii, subvenţia creşte şi preţul scade, ca să se poată plăti. Anul trecut a fost 200, acum dl primar şi consiliul au hotărât ca gigacaloria să fie 180 de lei. Ce dovadă de bună intenţie mai vreţi? Doar s-o dea degeaba…Scade costul la consumatorul final. Consuma o giga la două camere, plătea 240, acum îl costă 180 de lei.

Rep.: Dar asta nu e tot un artificiu, care transferă costurile la buget? Subvenţia vine de la buget, deci…

C.I.: Da, dar termia este subvenţionată peste tot.

Rep.: Dar de ce eu, consumatorul de încălzire cu gaz, să suport şi pomana pentru consumatorul de la public? Plătesc încălzirea de două ori! Nu se alimentează bugetul şi cu banii mei? Sau suntem sub psihoza taxării duble?

C.I.: Aşa dacă e, plătim şi paharul de apă de trei ori… Nu suntem paranoici. Ne plătim taxele la stat, dar ne asumăm tot sistemul protecţiei sociale, cu toate cheltuielile lui. Nu se pune că ne taxează de două ori pentru căldură. Eu sunt fidel sistemului de stat, şi dacă dv. aţi încălzit pereţii cu centrala dv…Nu e dublă taxare!

Rep.: Este verificabil că de foarte multe ori, cel cu centrală pe gaz cedează din căldura lui imobilului. Asta nu e corect, ca transferul de bani să fie numai de la cei cu centrală către Calorgal!

C.I.: Adică ne încălziţi dv. ţevile? Ha, ha, ha! O să vă pun un schimbător de căldură special pentru dv.

Rep.: De ce n-ar fi un repartitor etalon care să înregistreze schimbul de căldură invers, de la consumatorul de gaz către Calorgal? Pentru că evident, fără izolaţie între apartamente, schimbul de căldură este negreşit de la cald către rece.

C.I.: Există un transfer, dar nimeni n-a putut să cuantifice acea diferenţă.

Rep.: Dar mi se pare evident că din părţile comune ale blocurilor se adună o subvenţie mascată către Calorgal.

C.I.: Nu este adevărat! Să vă explic! La intrare este un gigacalorimetru, care deserveşte toţi consumatorii. Intraţi în scară, vă scuturaţi zăpada, dar scara este caldă, subsolul este cald, ţevile radiază. Dar, asociaţia face repartizarea, ea ştie cum vă pune şi dv o ţeavă. Dv., ca partener al asociaţiei, aveţi o cotă parte, trebuie să v-o asumaţi.

Rep.: Pentru cine prestaţi încălzire anul acesta?

C.I.: Cam 5000 de abonaţi s-au debranşat vara aceasta. Nu ştim exact, dar ne învârtim în jurul a 40 000 de apartamente. În 2004 erau 80 000 de apartamente, deci am rămas la jumătate, după 10 ani de debranşări. Debranşările ne dezechilibrează dinamic, şi ne măresc pierderile. Dar facem inventarierea suprafeţelor, şi ştim cum stăm.

Silviu VASILACHE 3 - decembrie - 2015

Lasa un raspuns


De 16 ani, Gh. Marda

Toate fişetele şi rafturile redacţiei Impact-est, inclusiv un compartiment al ...

Bugetarii de lux Ali

Familia Alin şi Paula Stafie este una norocoasă şi cu ...