logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Nicolae Bacalbaşa, doctor de vorbe cu tâlc, stoarce şi ceva tâlcuri de administraţie pentru pamflete de politică responsabilă

Reporter: Dle Bacalbaşa, aveţi patru luni de cunoaştere şi pe faţă şi pe dos a unui sistem de administraţie publică. Ce revelaţii v-a produs?

Nicolae Bacalbaşa: Am fost supus provocării de a prelua o instituţie structurată după personalitatea unui şef de instituţie ale cărui valori umane şi profesionale nu le împărtăşeam, care a selectat oamenii după măsura sa. A însemnat să asigur buna cumpănire între interesul judeţului şi simpatiile şi antipatiile mele, dar şi pentru respectarea legii. Frica păzeşte bostănăria, deci în ce mă priveşte, bostănăria este bine păzită.

Rep.: Câte procente reprezintă evaluarea şi câte procente sunt antipatiile sau simpatiile?

N.B.: Am căutat să fac abstracţie de simpatie şi antipatie şi să apreciez oamenii numai după utilitatea lor, în raport cu scopurile şi performanţele acestei instituţii. Din păcate, ceea ce am găsit aş putea spune că m-a şi speriat. Am fost pus în situaţia nefericită de a înainta către procuratură şi poliţie câteva dosare, câteva sesizări, unele constatate de evaluatori, cărora le-a fost şi lor frică să mai acopere, şi de Curtea de Conturi, care are oameni extrem de competenţi. Am descoperit o fraudă financiară. Auditul se putea face numai prin Curtea de Conturi, dar aceasta este o instituţie subdimensionată în raport cu volumul de investigaţii pe care l-ar avea de efectuat. A trebuit să aştept trei luni Curtea. În ce priveşte un audit independent, cum a făcut la Primărie dl Marius Stan, este soluţia ideală, dar este o soluţie costisitoare. Şi Marius Satan a găsit lucruri care l-au făcut să îngheţe de groază. Şi-a dat seama că stătea pe nişte zone minate, care puteau oricând sări în aer. Noi am înaintat dosarele justiţiei, care se va pronunţa. Am găsit o situaţie pentru care mulţi m-au înjurat pe bloguri.

60% dintre salariaţii Consiliului Judeţean aveau telefonul plătit de instituţie„

Vorbesc şi de cei cu funcţii de conducere, şi de cei cu funcţii de execuţie. Maşinile erau diseminate, nu era o evidenţă a consumului de combustibil. Toţi au început să răcnească că le-a luat Bacalbaşa maşinile. Legea le-a luat maşina. Am aplicat grila de funcţionare, realitatea era prea permisivă.

Rep.: Să fie acestea cauze pentru care judeţul s-a prăbuşit în topul calităţii vieţii? Suntem pe locul 21 spre 22.

N.B.: Viaţa economică rezultă dintr-un context geopolitic complex, numit Uniunea Europeană. E mai mult decât o etichetă, este o luptă economică între cei care participă, unde trebuie să fii extrem de prezent. Fiecare se luptă pentru fiecare virgulă şi fiecare cuvânt, care au greutate asupra cetăţenilor. Nevoia de oţel scade, Dunărea nu mai este ceea ce era odată, Europa este în criză, moneda euro este în pericol, scăderea producţiei sau stimularea consumului sunt cele două variante apărate de economiştii lumii, nu ştii ce să spui…

Rep.: E simplu, unii îşi menţin nivelul de viaţă pe seama altora.

N.B.: Fără îndoială!… Însă, moştenirea Galaţiului, fără pod, fără aeroport, fără şosele, nu permite o dezvoltare economică.

„A fost absolut criminal că nu s-a realizat conurbaţia Galaţi-Brăila, care ar fi fost a doua conurbaţie după Bucureşti”

Dacă se realiza, deveneam pol de dezvoltare. A fost dezinteres, au fost pierdute oportunităţi. Trendul e însă descrescător, urci şi cobori, istoria e cu valuri, nu ţin de oameni.

Rep.: Tocmai era să urcăm pe valul Conferinţei Oraşelor Dunărene.

N.B.: E o iniţiativă care îi aparţine în mare măsură dlui Primar, care a reunit persoane importante şi care este de fapt în marginea unui program economic al Dunării, care implică 80 de miliarde de euro. O şansă majoră a zonei este doamna  europarlamentar Adriana Ţicău, ministru, senator, vicepreşedinte al Comisiei de transporturi a UE, care se luptă extrem de eficient să includă această zonă în culoarele de transport europene. Tot ce părea un banc prost, pod peste Dunărea, comunicarea cu Tulcea, se va realiza.

Rep.: Dar n-aţi fost la Conferinţă!

N.B.: Eu am fost cu o zi înainte, pentru că a trebuit să mă duc tot pentru interese economice, la Bucureşti. Dar, am contactat oamenii importanţi, mi-am făcut spiciul, am spus ce am avut de spus, am fost felicitat de oameni din Germania, din Austria. Un om important a fost dl Georgescu, preşedintele Senatului Universităţii, care a venit cu propuneri concrete. Lucrurile se desfăşoară în adânc, dar există dorinţa de a vedea Dunărea de la Baden Wurtemburg la Tulcea ca pe o euroregiune. Vasele de tonaj mare vin aici.

 

Rep.: La ce, că nu mai avem mare lucru?

N.B.: O să avem. Rusia nu şi-a spus ultimul cuvânt, Ucraina are dificultăţi, dar noi avem un port de containere, conectat la calea ferată largă…

Rep.: Avem cale, dar nu-i bună la nimic.

N.B.: Dle, 22 de ani…Istoria operează cu intervale mari. Am fost martori la un eveniment uluitor: prăbuşirea imperiului sovietic, suflul putea fi devastator, putea să cuprindă şi România… Unii consideră că axa Dunării este o realitate geopolitică majoră. Nu putem da cu piciorul în ruşi, ne-am oferit prea mult unor parteneri care ne sunt de fapt mai mult stăpâni…Poate că s-a înţeles că trebuie să reechilibrăm politica noastră externă, în UE. E nevoie de patriotism.

Rep.: Cine sunt patrioţii de Galaţi? Cine gândeşte cum va arăta oraşul peste 50 de ani? Zideşte cineva durabil? În franceză li se spunea masoni.

N.B.:  Dle, are viziune Dan Gogoncea. Am insistat să-l am în echipă. Mi se pare că este bine intenţionat actualul Primar. Oamenii se împart în două categorii mari-ăi deştepţi şi ăi nu foarte deştepţi. Şi după aia, alte două categorii-bandiţii şi nu patrioţii, ci oamenii de bună intenţie. Patriot e mult spus. O realizare este Parcul de Soft, apoi Cartierul Cantemir, ce se duce spre Brăila.

Rep.: Autostradă spre Brăila?

N.B.: Trebuie făcut un dig similar, unul pentru un sens, altul pentru celălalt sens. Este posibil, este necesar. Şi podul va apărea, tot public-privat. La Secretariatul Guvernului este o direcţie de dezvoltare a iniţiativelor private, e obositor, dar ne zbatem.

Rep.: Cine conduce Galaţiul?

N.B.: E colectivă, fiecare vine cu idei sustenabile, şi astea sunt furate, dacă economic sunt lucide şi sustenabile. Şi eu îl fur pe dr Nechita, asta i-a dat Dzeu, e bun organizator, îl parazitez. E ca folclorul conducerea. Şi e bine, pentru că nu trebuie să ajungă lucrurile  pe mâna unui idiot, care crede că are toate răspunsurile la întrebările vieţii.

Rep.: Conduce deci Gogoncea, Georgescu, Nechita. Mai daţi vreo patru nume.

N.B.: Nica! Are simţul realului, e lucid, mă sprijin mult, am o relaţie de încredere. Colaborarea în USL este reală. Am încredere în Durbacă. A condus 10 000 de şoferi. A ajutat pe vremea comunismului spitalul, chiar forţând legea. A vrut să facă ceva. Şi cu PNL colaborăm.

Rep.: Nici un tânăr de viitor?

N.B.: Noi am racolat un tânăr inginer horticol, care a făcut şi studii economice, dl Fotea, care face organizare horticolă , dar a făcut şi un spital performant. Hai să-l punem să coordoneze şi spitalul judeţean, poate face multe cu dr Nechita, cu dr Firescu…

Rep.: Aţi fost criticat pe bloguri pe tema consilierilor.

N.B.: Consilierii personali îţi oferă posibilitatea de a găsi specialişti pe domenii critice. Am avut problema drumurilor, am găsit un om valoros, pe dna ing Constantin, am găsit un funcţionar din Ministerul Finanţelor, căsătorit cu o gălăţeancă, care a controlat financiar instituţii fundamentale ale statului, pe care nu le menţionez, că nu e bine, care se va ocupa de utilizarea banului, am adus o fostă şefă de personal, cu experienţă, pentru că au fost probleme…Nu e nevoie de nume… Am probleme cu ONG-urile, care asociază problemelor sociale cu interesele proprii.

Rep.: Cum e presa din Galaţi?

N.B.: Cum e viaţa, cu bune şi cu rele.

Rep.: Avem muzee, dar cu probleme.

N.B.: Muzeul de Artă va fi mutat. Am găsit spaţiu expoziţional la Centrul Dunărea, în Piaţă, ocupat de o instituţie care nu are ce căuta acolo. Acolo va fi spaţiu expoziţional. Spaţiu pentru birouri am găsit, e convenabilă, dar n-o spun, că atinge interese. Spaţiul de depozitare nu am găsit, dar mă va ajuta dl Cristea. Locul din Parcul Rizer este al nostru, când vom accesa fonduri din programul România – Ucraina- Moldova, vom începe să construim. S-au obţinut bani pentru Palatul Episcopal, IPS este extrem de rezonabil, vrea să facă ceva mai larg, tot cultural, un muzeu al civilizaţiei eclesiastice, şi ortodoxe, şi seculare, va avea însă alt regim.

Rep.:  Muzeul de Istorie este istorie.

N.B.: Zona revendicată este zona de depozitare. S-a cerut un preţ excesiv, executorul a încălecat evenimentele, dar există spaţiul Lapidariului. Ploua, am reuşit să rezolvăm, trebuie încălzire, căutăm soluţii. Eu sunt mare amator de cultură, dar nu arunc banii pe fereastră.

Rep.: Arăm şi anul acesta Valul lui Traian?

N.B.: Valul este o prioritate, vrem să-l punem în valoare, chiar dacă Valul e a lui Athanaric. Nu spun prea multe, pentru că trezesc interese şi apetite. Dar am un arheolog, universitar, de la Brăila, am vorbit la minister, lucrurile sunt în mişcare. Nu vreau să discut de arat…

Silviu VASILACHE 9 - noiembrie - 2012

One Response so far.

  1. securistul democratiei spune:

    Nici u nu esti mai breaz, mai, Silviule!!!

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...