logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

George Lateş şi Tache Bocănială sunt pe frecvenţele recepţiei de strategii europene la Gurile Dunării de Jos

 

Rep.: Priorităţile celui de-al doilea Forum anual al Comisiei Dunării din octombrie ne presează să facem în aprilie o analiză de etapă a evoluţiilor strategiilor Dunării.

George Lateş: Să fie o analiză vizionară. Să visăm frumos la ce a fost şi ce ar putea să fie. Altfel, vedem că Dunărea curge la vale, dar efectele pentru Galaţi în planul strategiilor nu se prea văd, nu sunt semnificative. Oraşul se mândreşte cu Dunărea, Dunărea nu se mândreşte cu oraşul. E o realitate, nu trebuie să fim răutăcioşi la adresa autorităţilor sau instituţiilor. Dunărea este o oportunitate dacă ştii să te foloseşti de ea. E frumos să priveşti vapoarele, convoaiele de barje, dar ar fi şi mai frumoasă Dunărea dacă am îndeplini ceea ce visăm. Dunărea ar putea să devină o axă a identităţii europene, o axă a progresului. Mă gândesc că fluvii mult mai mici sunt folosite pentru a transporta componentele Boeing-ului, în Franţa şi Germania. Noi nu mai transportăm pe Dunăre decât foarte puţin minereu şi cărbune. Trebuie să integrăm Dunărea într-o strategie a viitorului performant, şi nu doar a viitorului visător. E bine să gândim altfel, pentru că oraşul nu dă semne de reviriment industrial.

Rep.: Europa ne propune strategii pentru 100 de milioane de oameni. Noi avem alte priorităţi şi strategii, să întoarcem oraşul cu spatele la Dunăre.

Tache Bocănială: Îl contrazic pe dl Lateş. Nu ne putem permite să nu băgăm în seamă Dunărea. Nu avem abilităţile să profităm de capacităţile ei, şi Dunărea ne aduce pe deasupra şi pericole-inundaţiile şi distrugerile. Vin de la Sulina, unde am constatat că pe anumite porţiuni de canal Dunărea nu mai are maluri. Nu are unde se revărsa, este îndiguită, produce catastrofe cu pierderi, inclusiv de vieţi…În loc să aducă beneficii, Dunărea aduce pierderi. Strategia Dunării are rol major, pentru opt ţări ale UE şi şase din exteriorul UE.

Rep.: România este iniţiator, împreună cu Austria, a strategiei. Efectele se văd numai pentru Austria.

T.B.: Avem şi noi aşteptări. Aducerea la starea de navigabilitate a canalului Dunăre Bucureşti ar fi o realizare extraordinară. E un vis mai vechi, Capitala să fie riverană Dunării. Ar crea o dată în plus oportunităţi economice, de transport. Este transportul cel mai ieftin, am avut flota cea mai numeroasă, încă avem o flotă serioasă. Ni se cere cercetare pentru redimensionarea flotei navale. Icepronav face deja nave deosebite, pasagere, nave de transport mărfuri, nave speciale. Strategia are la bază experienţa Mării Baltice, în domeniul dezvoltării.

Rep.: Să facem o diagnoză a strategilor de Galaţi. Sunt ei atenţi la perspective şi creativitate în strategia Dunării, meditează la proiectele europene?

G.L.: Meditează cine are bani. Consiliul Judeţean are în subordine şi instituţii care pod duce într-o direcţie favorabilă strategiile. CJ este coordonatorul acestei strategii la nivel local. Se implică, se vede…Este bine să foloseşti Dunărea în favoarea agriculturii, s-o foloseşti într-o resursă de apă pentru irigaţii pe zone foarte întinse. Asta presupune un efort propriu, că doar n-o veni UE să ne regândească sistemele. Trebuie să le facem noi. Dezvoltarea industrială nu vine prin Strategia Dunării. Ea trebuie regândită prin iniţiativă privată. Strategia în domeniul transporturilor trebuie regândită. Flota o fi impresionantă, dar nu mai este adaptată la actualele cerinţe de transport. Colmatarea este enormă, trebuie alt tip de navă, trebuie adaptare. Podul peste Dunăre se impune, dar trebuie să ai ce transporta peste el. Dacă nu ai ce transporta, podul nu se justifică. Tunelul pe sub Dunăre e din categoria legendelor, a tunelurilor plecând de la Precista… E folclor. Nu sunt pesimist, sunt lucid.

Rep.: Nu se poate dezvoltare fără conectivitate!

T.B.: Niciodată nu învăţ ceva de la altcineva care este de acord cu mine. Avem nevoie de viziuni, podul şi subtraversarea se justifică, chiar dacă nu mai avem economie. Vine sezonul estival, se măreşte traficul cu materiale de construcţii de la carierele din Dobrogea. Vin mijloacele grele, care fac probleme bacurilor… Există şi interesul proprietarilor de bacuri, care nu agrează niciodată podul sau tunelul. Este o viziune fantezistă, dar reală în acelaşi timp.

Rep.: Dacă avem parlamentari şi miniştri proprietari de bac, nu vom avea niciodată pod.

T.B.: Şi dacă ar fi podul la Brăila, ar fi benefic pentru noi. Îl aveam dacă cineva dintre cei cu putere de decizie ar fi vrut. N-au vrut. Mai mult, după scăderea economică, se argumentează cu studiile privind avantajele pe care le-ar aduce podul prin cantităţile de mărfuri care ar tranzita. Or fi, dar sunt studii vechi. Strategia are în vedere autostrăzi limitrofe şi segmente de cale ferată. Se implică şi vecinii noştri, din afara UE, cu unii avem o colaborare bună. Aici s-ar simţi efectele Strategiei, în implicarea vecinilor cu care nu avem încă parteneriate. La Giurgiuleşti funcţionează de ani buni un centru de contact bilateral, unde se întâlnesc poliţişti şi vameşi din cele trei ţări, România, Moldova şi Ucraina, unde Ucraina nu a venit niciodată. Este posibil ca cei din Ucraina să fie stimulaţi de posibilitatea accesării fondurilor. Iei bani dacă îndeplineşti condiţii, deci atunci când cooperezi la combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

Rep.: Am fost mustraţi de şefii din CE că nu avem priorităţi şi viziune. E strategia umilirii?

G.L.: Se aşteaptă iniţiative de la noi. Când nu vii cu idei de afaceri clare, ei încep să devină sceptici.

Silviu VASILACHE 26 - aprilie - 2013

One Response so far.

  1. George spune:

    Dar cu ce se ocupa astia doi ?

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”