logoImpact EST nr. 708 - 18.12.2017

interviuConferenţiarul doctor Gina Necula pune Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti din Galaţi pe direcţia marilor proiecte

 

Reporter: Dna Gina Necula, putem vorbi de experienţă transfrontalieră serioasă în proiectele de cooperare cu vecinii?

Gina Necula: Suntem axaţi pe proiectele bunei vecinătăţi încă din 1999, când s-au pus bazele acestei facultăţi. Nu s-a numit aşa de la început, prima specialitate a fost română-istorie, iniţiatorul a fost un coleg filolog, profesorul Grigore Răcariu, acum pensionar, susţinut de actualul Rector al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, profesor doctor inginer Iulian Gabriel Bîrsan. Activitatea s-a sistat la un moment dat în Republica Moldova, când acordul de colaborare pe educaţie a fost întrerupt, între 2005-2007. Republica Moldova n-a mai acceptat facultăţile româneşti pe teritoriul său, dar s-a continuat în România. Acum, funcţionăm la putere maximă, avem cele mai multe specializări la Cahul, dar sunt şi altele, la fel de relevante, la Chişinău, Taraclia şi Comrat. Specializările de la Taraclia şi Comrat sunt dedicate majoritar profesorilor şi celor care vor să-şi consolideze cunoştinţele de cultură şi civilizaţie românească. Sunt specializări axate pe comunicare, masteratul de la Comrat se numeşte „Limba română-identitate şi deschidere culturală”, iar cel de la Taraclia se numeşte „Comunicare multiculturală şi multilingvism”. Le menţionez doar pe acestea, pentru că le coordonez direct.

Rep.: De ce se centrează comunicarea transfrontalieră într-o zonă etnică majoritar găgăuză, unde limba uzuală este turca sau rusa?

G.N.: Nu am un răspuns simplu la această chestiune. Bazele colaborării sunt mai vechi, primele cursuri de didactica limbii române au început în 2011, la solicitarea directă a başcanului Găgăuziei de la momentul acela, Mihail Formuzal, dar au mai existat  colaborări şi înainte de aceste acţiuni. După ce am făcut primele mobilităţi ale profesorilor din Găgăuzia, care au venit la Galaţi – 60 de profesori în trei etape -a apărut ideea masteratului, ce s-a finalizat cu un dosar de acreditare pentru specializarea despre care am vorbit. Am avut sprijinul Direcţiei Generale de Învăţământ din Găgăuzia, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei din Republica Moldova. A existat şi o deschidere a Consulatului României către formarea profesorilor de limba română, dată fiind situaţia lor specifică – învăţând limba română ca limbă străină. Orice profesor care predă o limbă nematernă are nevoie de „o baie” în mediu lingvistic autentic. Este deci firească dorinţa de a sta în mediul vorbitorilor nativi, să exerseze şi să facă schimb de experienţă cu colegii români. Aici, şi şcoala, şi strada, şi magazinul le oferă mediul lingvistic despre care spuneam. Ne-am dus către ei pentru că ne-au solicitat sprijinul. Am găsit un public foarte interesant, toţi profesorii de la Galaţi, fie că au lucrat acolo sau cu cei veniţi aici, au fost impresionaţi de cât de serioşi sunt, de cât de interesaţi sunt de ceea ce fac. Sunt un public foarte receptiv, care ţi se lipeşte de suflet. Cursurile s-au încheiat cu prietenii frumoase – mulţi acolo s-au cunoscut – şi între ei, dar şi cu noi. M-am întâlnit de curând cu absolvenţii de acum trei ani de la masteratul din Găgăuzia, şi ne-am reîntâlnit cu lacrimi în ochi. Erau sentimente sincere, şi pentru ei, şi pentru mine. Ei au probleme de ordin didactic privind abordarea disciplinei limba română. Predarea unei limbi este mult mai complexă decât predarea altei discipline. Dacă elevul lipseşte de la ora de română, rusă, găgăuză sau engleză, nu ia caietul de la un coleg, şi gata. Se recuperează doar 10% din tema lecţiei. Nu a vorbit, nu a ascultat, nu a făcut conexiuni între gestică şi elementele lecţiei…

Rep.: Grupul ţintă al proiectului este mai extins decât cel al profesorilor?

G.N.: Da, am urmărit diversificarea strategiilor didactice, astfel ca disciplina să devină atractivă. E mai degrabă o optimizare a strategiilor didactice. Nu există prea multe formări aici, deci chiar dacă ştiau bine limba română, nu aveau cele mai bune metode de  a transmite informaţia, publicul îşi pierdea interesul. Aşa am gândit şi deschiderea către Ucraina, ca potenţial colaborator. S-au semnat protocoale de colaborare cu Universitatea Umanistă din Ismail. Am gândit un prim proiect, cu sprijinul DPRRP, dar proiectul are şi alte forme. L-am numit „Program de internaţionalizare a învăţământului superior din România şi Ucraina”- axat pe mobilităţi academice, dar şi pe alte direcţii. O primă etapă a avut loc la sfârşitul anului 2016, am primit la Galaţi 18 studenţi şi doi profesori-îndrumători, care au venit pentru un curs de limba română, de diferite niveluri. În primăvară, va fi încă o secvenţă de curs, de limba română, apoi studenţii din Ismail vor putea fi incluşi în activităţi de practică pasivă, în diferitele şcoli cu care Universitatea noastră are acorduri de colaborare. Vor fi lecţii demonstrative, ce vizează nu numai limba română, ci şi limba engleză şi franceză, istorie şi management. Profesorii de limba română vor preda la Ismail, la grupele lor. Pentru profesorii veniţi la Galaţi am făcut o demonstraţie, le-am arătat cum predăm, au fost uimiţi că studenţii străini veniţi la Galaţi învaţă repede limba română. Se pare că tipul de abordare didactică de la noi, din România, este mult mai interactiv. Au fost uimiţi de „joaca” cu studenţii, cu convenţia acestei metode, de a face cursurile degajate, relaxate. Am vrut să le arătăm profesorilor şi studenţilor din Ucraina că se poate ca o grupă atât de diferită, de creştini, musulmani, atei, evrei, arabi etc. să fie prieteni şi să aibă acelaşi scop – acela de a învăţa limba română. Se simte că şi pentru Ucraina este necesară modernizarea procesului didactic, de a-l racorda la timpul în care trăim. Au nevoie de sprijin în schimbarea perspectivei asupra limbii române ca disciplină. Mai explicit, învăţarea pe de rost a unei poezii de către student nu mai foloseşte – aceasta este o metodă eficientă la vârstele mici, pentru deprinderea specificului rostirii, a dicţiei. La vârstele mari, nu mai avem probleme logopedice, nu se admite umplutura, deci comunicarea se face cu eficienţă, cu terminologie evoluată, funcţională, practică. Acum deprindem sensuri, conotaţii, metafore, suntem la alt nivel. Greu a fost şi când le-am spus profesorilor că trebuie să renunţe la practica prin care îşi forţau elevii să învăţe definiţii. Problemele de viaţă nu se rezolvă cu definiţia predicatului. Elevul nu e lingvist, şi nici academician, el trebuie să ştie să comunice, să aibă maxime informaţii practice, nu metalimbaj. Acesta din urmă este obiect de interes pentru specialist, pentru profesor, nu pentru cel care trebuie să îşi demonstreze competenţele de comunicare.

Rep.: Au fost studenţi buni şi interesaţi cei din Ucraina?

G.N.: Unii dintre ei ne-au mulţumit în versuri, au fost încântaţi de metodele de învăţare. Lucrăm încă la rezultatele primei etape. Din păcate, colaborez cu cei din Găgăuzia şi din Ucraina, şi nu am reuşit încă să aud de la ei şi critici. Au o cultură a laudei, nu ştiu să transmită şi ceea ce nu le place sau nu consideră potrivit cu activitatea lor. Sau poate că noi am lucrat doar cu cei care n-au avut rezerve faţă de program şi faţă de experienţa noastră, ori noi chiar suntem foarte buni … Oricum, noi nu îi învăţăm limba română, noi îi învăţăm s-o predea mai eficient.

 

 

Silviu VASILACHE 27 - ianuarie - 2017

2 Responses so far.

  1. Joana spune:

    Stimata doamna Necula Gina despre care vorbiti elogios in titlul acestui articol este autoarea unui maret plagiat, asadar o plagiatoare autentica.

    A se vedea pag. 49 din http://www.ugal.ro/files/site/Raportul_Rectorului_2014.pdf

Lasa un raspuns


MĂRGĂRIT În mand

El declară, în ciuda DLAF, că a împrumutat-o pe maică-sa ...

Panaitescu a intrat

Luni, 4 decembrie 2017, în jurul orelor 11,15 am avut ...

Preşedinta UNJR vre

“Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii şi alţii ...

Important

ADMINISTRATIA PIETELOR AGROALIMENTARE SA organizeaza in data de 19.12.2017 ora ...