logoImpact EST nr. 787 - 18.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Lectorul Botezatu din Cahul, eleva Maftei din Chişinău şi studentul Valentin Bivol din Transnistria sunt pe rezonanţa patriotismului în nuanţe basarabene

 

 

Reporter: Sunteţi aici trei oameni din trei generaţii, dar din aceeaşi ţară românească botezată geopolitic „Republica Moldova”, şi aveţi şansa istorică de a fi contemporani cu reUnirea provinciei istorice Basarabia cu România. Vă puteţi imagina România încă şi mai mare?

Petre Botezatu: Vreau să felicit românii pentru ziua de 1 decembrie. Unirea românilor va fi altfel decât la 1918, va arăta altfel, deoarece şi realităţile istorice sunt diferite. În contextul geopoliticii europene şi mondiale este oarecum dificil de realizat, din punct de vedere al dreptului inernaţional, acest ideal. Unirea se face cu voinţa populaţiei din cele două state. Populaţia moldovenească este pregătită pentru schimbare, dar nu politica decide dacă ne unim. Trebuie făcut un referendum, trebuie consultată populaţia. România doreşte unirea cu Basarabia, dar în Basarabia situaţia nu stă tocmai bine. Este rezultanta anilor de rusificare, de spălare a creierelor. Avem multe etnii care aproape niciodată, cu excepţia polonezilor, nu au fost de partea majorităţii din acest teritoriu. Toate etniile din Moldova sunt vorbitoare de limbă rusă şi împărtăşesc valorile imperiale sau sovietice ruseşti. Unirea ar fi posibilă prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ar dispărea hotarul de pe Prut şi prin circulaţie liberă se va intensifica schimbul de valori ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului, şi unirea va avea loc de fapt.

Rep.: Unirea ca stare de aşteptare există în masa basarabenilor?

P.B.: Societarea din Republica Moldova este împărţită în ce priveşte relaţiile cu România. Şi în plan actual, şi în plan diacronic, există trei categorii de populaţie. O categorie formată în mare parte din intelectuali, dar şi alte persoane care îşi cunosc istoria şi obârşia, care fac parte dintr-un complex valoric milenar, care sunt ataşaţi valorilor româneşti, de care nu s-au dezlipit nici în vremurile mai triste, şi care sunt într-o stare de aşteptare activă. Altă categorie sunt cei indiferenţi, ca să nu spun ignoranţi, şi care văd relaţia cu România ca pe cea cu oricare stat vecin, cum ar fi cu Ucraina. Şi este a treia categorie, cei de-a dreptul ostili faţă de românitate şi de tot ce-i românesc. Ei nu cunosc limba şi cu ei nu vom ajunge la consens. Nu vom reuşi să integrăm niciodată minorităţile etnice, dar problema nu e în minorităţi, ci în faptul că moldovenii sunt divizaţi şi îşi percep diferit identitatea.

Ecaterina Maftei: Cum văd eu Moldova europeană? La Chişinău, o parte din comunitate simte româneşte, şi o altă parte e puternic rusificată. În ciuda faptului că s-a început un proces de românizare, adică s-au închis o mulţime de şcoli în limba rusă şi sunt susţinute şcolile şi limba română, mulţi din elevii basarabeni încă sunt confuzi în ceea ce priveşte unirea Republicii Moldova cu România. Deşi consider că la nivel spiritual s-a produs deja o unire-tinerii şi studenţii sunt implicaţi în diverse manifestaţii, sunt cei mai activi în organizarea Horei Unirii de la Chişinău, împreună cu studenţii din România-e greu de găsit un punct comun.

P.B.: Politicienii au şi interese electorale, deci şi mesajele lor sunt schimbate, joacă după cum cântă şi electoratul. Sunt oficiali importanţi care se răzgândesc atunci când e să spună denumirea limbii, spun că moldoveneasca este limba corectă politic, apoi se răzgândesc, uzează de un ştiinţific subiectiv…

Rep.: Ecaterina, limba moldovenească este diferită de limba română?

E.M.: Categoric, nu! Româna şi moldoveneasca sunt aceeaşi limbă. La venirea aici am avut poate ceva probleme de accent, dar le-am depăşit. Elevii şi studenţii basarabeni au fost câştigaţi de România, prin oferirea burselor şi locurilor vacante care li se oferă… Sunt în ultimii trei ani cam 1500 de locuri. Sunt circa 20% dintre liceeni care abandonează, care nu se mai prezintă…Sunt stăpâniţi de teama de a pleca departe de casă, într-o altă ţară…Este şi o diferenţă între sistemele de învăţământ. Sunt diferenţe de programă şcolară. Este mai dificil bacalaureatul în România, are o programă mult mai riguroasă. Adaptarea nu este însă foarte grea.

P.B.: Pentru studenţi este mai uşor. Unii dintre ei fac simultan studiile şi la Cahul, şi la extensia din Cahul a Universităţii Dunărea de Jos.Nu este o problemă să reuşească şi într-o parte, şi în cealaltă. Trebuie să li se explice tinerilor interesul statului român de a sprijini românii din afara graniţelor, deoarece nu toţi înţeleg şi sunt interpretări nu foarte plăcute.

Rep.: Propaganda contra Unirii lucrează. Lucraţi şi dv în mediu universitar cu noţiuni de civism şi patriotism naţional?

P.B.: Sigur că da, nu se uită datele importante: 27 martie, unirea cu România, organizăm sesiuni ştiinţifice privind apartenenţa la cultura românească, sunt succese, studenţii înţeleg, îşi schimbă atitudinea faţă de România, o percep ca pe o matrice culturală. Apare însă, de multe ori prin dobândirea cetăţeniei, şi aspectul materialist. Mulţi studenţi îşi redobândesc cetăţenia pentru că vor să fie parte a spiritualităţii româneşti.

Rep.: Basarabia este România, dar Trasnistria este Moldova?

Valentin Bivol: Cu Transnistria este aceeaşi problemă ca cea dintre România şi Republica Moldova. Populaţia din Transnistria nu vrea unirea cu Moldova. Problema este într-aceea că  marea majoritate a populaţiei din Transnistria este compusă din bătrâni, care au crescut şi au trăit în Uniunea Sovietică şi sunt supuşi conducerii comuniste. Ei cred că Rusia e mai bună, că ne ajută cu resursele naturale, că preţurile sunt mai scăzute. Ei nu-şi dau seama că nivelul de trai din Transnistria e mult mai scăzut decât în Moldova, că încet-încet Moldova se europenizează, că se mai fac şi clădiri noi…În Transnistria, totul e încremenit în Uniunea Sovietică. În oraşul meu, Rîbniţa, poţi veni doar la  bătrâneţe, să trăieşti acolo cu nepoţii, ajutându-i. Un student nu are cum lucra acolo…nu se poate dezvolta…Nivelul de muncă e foarte scăzut, oamenii pleacă în Rusia, Ucraina, la Sankt Petersburg…Pentru a-şi susţine copii care învaţă, ca mine, studenţi…

Rep.: Să fii student în România ce înseamnă? Şansă, privilegiu, oportunitate?

V.B.: Mai întâi este noroc. Doresc să vin aici deoarece România este integrată în Uniunea Europeană, că toţi doresc în Europa, că aici nivelul de trai este ridicat, că omul se poate ridica material…Personal, mie mi-a mers foarte bine, am un noroc…Ha! Doresc să mă acomodez mai bine, e depărtişor de oraş şi de părinţi, sunt 300 de km, mai sunt şi altele…Vreau să fac studiile, vreau să termin ingineria electrică, să dau la master…E un vis al meu, să fiu inginer de înaltă calitate. Venind încoace, eu cred că mi-a dat o şansă Domnul, cu orice putere îmi voi ţine norocul în mâini, doresc să rămân aici, dacă va fi posibil…Viaţa e o… aşa…Nu mai ştii cum…

E.M.: Ți se oferă alte perspective. Nu aş vrea să mă întorc în Moldova, vreau să studiez tot aici. Poate în alt oraş, deşi este mai dificil…Faţă de colegii din Moldova, noi vom avea regimul elevilor din România, se consideră că ne-am adaptat, nu mai avem aceleaşi facilităţi. Bacul e diferit, în Moldova se ia bacul mult mai uşor, şi cu medii mult mai mari. Consider că ar trebui şi pentru cei care vin din Moldova să dea examen de admitere. Să fie aceleaşi rigori. Să fie o adopţie completă, nu una superficială. Mulţi dintre elevii care termină studiile în România sunt obligaţi să se întoarcă în Moldova.

P.B.: E de dorit ca şi în Moldova să se combată fenomenele care fac ca bacalaureatul să se ia mai uşor ca în România. E un efect al fenomenelor în lanţ…Se introduce examenul oral la limba română, care n-a existat până acum, se ştie că limba rusă are statutul de limbă de comunicare interetnică, deci bacul nu se va lua aşa uşor, nu va mai fi discriminare.

Rep.: Cât de importante sunt organizaţiile basarabenilor din România?

E.M.: Au un rol foarte major în integrarea elevilor şi studenţilor. Venind într-un spaţiu necunoscut, tinerii sunt preluaţi de voluntari, care sunt îndrumători, ghid, ajută la cazare şi alte probleme minore….Fac şi legătura cu alte instituţii, cu Inspectoratul…Eu am vrut să-mi scot cantina, că nu mâncam dimineaţa…Mi s-a spus că nu se poate, doamna nu m-a ascultat, m-a izgonit din birou…M-a ajutat Dumitru Rusu, liderul studenţilor basarabeni, s-a rezolvat, cu ajutorul inspectoratului. Când am venit, nu era imaginea pe care o aveam eu despre România, din cărţile lui Eliade. Visam la o românie în stil clasic, credeam că aici oamenii au baston şi mustaţă, că citesc cărţi…Ha, ha! Am găsit altceva, dar am căutat şi faţa frumoasă. Când am văzut prima dată Catedrala, Universitatea din Galaţi, am rămas impresionată. Era un stil clasic…

P.B.: Situaţia s-a îmbunătăţit. Datorită studenţilor basarabeni, românii cunosc mai bine Basarabia şi   realităţile de dincolo, dispare reticenţa în ce priveşte Basarabia. Sunt cazuri izolate, dar statistica spune că există.

Silviu VASILACHE 14 - decembrie - 2012

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”