logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Tudose Tatu, cercetător istoric, Mirel Floricică, doctor în ştiinţe umaniste şi Viorel Baciu, caricaturist în viaţă, gândesc când muncesc şi vorbesc despre programul municipal „furtună pe creiere imbecile”

 

Reporter: Domnilor, stăm prost la imaginaţie şi creativitate, fluieră vântul prin capul aleşilor, să le vindem ceva idei!

Mirel Floricică: Adică să le dăm idei, bune şi frumoase, pentru ca înălţimile lor, transcendenţele lor, boieriile lor să poată face afaceri de succes pe aceste idei.

Rep.: Se presupune că sunt dedicaţi cu toată fiinţa lor creşterii şi dezvoltării durabile a comunităţii.

M.F.: Da, ei se dedică dreptăţii, cinstei, umanismului, ordinei, disciplinii şi frumuseţii şi tuturor pinguinilor de pe această lume şi tuturor lumilor posibile.

Viorel Baciu: Ar merge aici un banc despre management….

M.F.: Managementul românesc este un banc!

V.B.:  Era pe vremea circuitelor cu trenul. Când trenul a ajuns la Caracal în gară, omul aflat în circuit a deschis fereastra şi a întrebat: „Nu vă supăraţi, aici e Caracalul? I s-a răspuns: „Bine că eşti tu deştept, mă!” Se pot face lucruri mari din idei bune.

M.F.: Oamenii serioşi şi muncitori sunt o minoritate fără de putere. Pe stâlpii puterii s-au cocoţat nişte impostori, de multă vreme. Din 1948 încoace. Avem o ţară confiscată, plină de lichele. Pe cei buni i-am căsăpit, pe alţii i-am lăsat să plece, au fugit. Prin cine este cunoscută România, prin Brâncuşi sau prin Sergiu Dumitrescu? Prin Brâncuşi, care n-a avut bani de tren şi a plecat pe jos până la Paris, vreo doi ani. Ţin frâiele nişte faraoni iresponsabili, cocoţaţi pe putere.

Rep.: Care ar putea fi brandul Galaţilor?

T.T.: Să ne uităm la sigla veche a oraşului, care era o corabie şi doi peşti. Ar putea fi regăsit şi la alte oraşe…Ca brand, Galaţii poate fi asociat cu construcţiile navale. Mai sunt încă.

M.F.: Noi suntem în România. Cum arată România în afară, aşa arată şi Galaţii. Nu e pe harta culturaă a Europei. Noi suntem pe alte hărţi. Galaţii sunt doar pe harta hamalilor şi a fetelor bune…Atât avem noi bun pentru ceilalţi.

V.B.: Nu poţi face Ziua Marinei fără vapoare şi marinari. Să nu ne jucăm cu asta, ne aud copii…Nu mai suntem oraş industrial. Ca să atragem atenţia pe Galaţi, trebuie să facem Pădurea Toleranţei, unde să avem trei biserici, una ortodoxă, o moschee şi o sinagogă. Atragi atenţia, vin autocarele, faci turism, nu mai trec navele cu scârbă prin Galaţi. Nu vor fi la dimensiuni reale, vor fi replici în miniatură. Și alături pot fi trei case specifice, una românească, una evreiască, una musulmană. Va fi foarte bine primită ideea la nivel internaţional. Și, la nivel de machetă, poate fi gândit Muzeul Navigaţiei.

Rep.: Pare o ideea cam îndepărtată de ce au prin cap autorităţile.

T.T.: Hm! Dacă vor dumnealor politicienii, pot. S-ar găsi resurse. S-a descoperit un motor cu aburi, de la un remorcher englez, am lansat ideea să fie păstrat la Liceul de Marină…Era o piesă rară, dar nu ştiu dacă a ajuns la Muzeul Marinei din Constanţa. Putem ridica Muzeul la Pescăriile Statului. Salvăm şi o clădire de patrimoniu.

V.B.: Putem imagina dincolo de Dunăre, la Zătun, un sat pescăresc ca acum 300 de ani. Ar atrage…

M.F.: Dta ai face un festival de film la Tirighina sau la Mediaş? Suntem bine intenţionaţi, dar nu avem putere. Cei care au putere politică nu sunt bine intenţionaţi. Când sunt bine intenţionaţi, sunt sfătuiţi prost. Ideile se pierd, se cheltuie fără rezultate. Au dat năvală turiştii? Au venit chinezii, indienii, mexicanii? Ce să le arătăm? Nu avem bani nici pentru Sarmisegetusa. Să facem brainstorming cu buldozerul? S-a ales praful. Ideea dlui Baciu am avut-o şi eu…În alte vremuri şi alte spaţii. Nu atât de grandioasă. Am propus ca la jumătatea distanţei dintre Galaţi şi Brăila, să fie reconstruit centrul vechi al Galaţiului şi centrul vechi al Brăilei,  de la 1850, pofim, că ei şi-au bătut joc mai puţin de istorie, cum şi-au bătut joc unii mai puţin înzestraţi la Galaţi. Și cele două centre să fie despărţite de o stradă. Să fie reconstruit şi Castrul de la Tirighina, şi să fie invitate confesiunile din toată lumea, să ridice un simbol al spiritualităţii lor. Sunt poate 40 000 de confesiuni, dar noi facem de cât spaţiu avem. Obelisc, piramidă, statuetă…Confirmă doar 28 000, facem atâtea parcele. Și  ei ridică biserica Vasili Blajenâi, Taj Mahal…Evident, nu în mărime naturală, ci cât să poată fi vizitată de un adult în picioare, alături de ghid. Să intre 10 persoane odată, să zicem. Căile de acces să nu fie rutiere, să fie pe canale. Sigur, pe canale cu gondole sau barcaze, şi nu cu apă împuţită de Dunăre. Concesionăm terenul pentru 999 de ani, cu intrare unică, 1 dolar intrarea. Vă daţi seama cum ar arăta 20 000 de locaşuri de cult? Am aduce forţă de muncă de la ei, nemţi, chinezi, că altfel noi am risipi banii. Că dacă am primi cadou China, fără oameni, întrebaţi-vă în cât timp am distruge bijuteria aia de ţară? Ar dura decenii sau câţiva ani. Am trimite totul la fier vechi.

V.B.: Da, dar va fi greu cu împărţirea colegiilor electorale! Ha, ha! Are curaj administraţia locală să facă din vechiul Turist, cu problemele lui, apartamente personalizate? Apartamentul Iosif Ivanovici, cel mai preţuit compozitor al nostru, sau apartamentul Zanfir Ilie, cu cărţile lui, etc. Să fie un nivel reprezentativ pentru municipiul Galaţi. Și atunci, turistul care vine la Galaţi, vede şi galeria de busturi şi statui ale personalităţilor. Și ar afla că Valurile Dunării este valsul plecat de la Galaţi. Ar putea fi pusă pe fiecare stradă povestea ei. Pe o plăcuţă, care să spună ce şi cine…

M.F.: Bate vântul printre rafturile librăriilor. Nu au oamenii bani. Muzeul de Istorie are mai mulţi angajaţi decât vizitatori. Aleea dintre clădiri, din Domnească spre Cuza, în dreptul gării ar putea fi amenajată pentru cărţi şi evenimente culturale. S-ar pune sticlă deasupra, ar fi vitrine, vii cu cardul, iei…

T.T.: A fost un proiect prin 2002, cu acesare de fonduri pentru păstrarea şi recondiţionarea fondului vechi de case. Consilierii locali ar putea să relanseze proiectul.

V.B.: Aiurea, nici nu se pricep, nici nu suportă să le spui. Zona de inteligenţă a fost hulită şi fugărită. La Brăila se respectă trecutul. Toate străzile au numele celor care au contribuit la elita Brăilei.

M.F.: Degeaba îi spunem strada lui Dumnezeu, dacă acolo sunt câini morţi, pisici călcate de maşini, limuzine în faţa unor cocioabe, ţigani cu pantalonii în vine, cartoane şi rahaţi. Dacă nu aducem nemţi, hai să aducem măcar brăileni.

V.B.: La noi toate liceele şi toate spitalele au nume de sfinţi. Și facem biserici, nu spitale. E tot din cauza aleşilor. S-au făcut 600 de biserici, şi doar un spital. M.F.: La biserică ai aer condiţionat, centrală, covoare…Hai să trăim acolo. În spital nu ai medicamente şi tifon. Trebuie să ţi le aduci de acasă.

V.B.: De ce n-am face festivalul „Pictez pentru tine”? Pe zona de sud-est. Chemi copii, şi oamenii cu bani care intră în topul firmelor, care cumpără cupe din Italia, ar cumpăra un tablou. Am încuraja nişte copii, am stimula creativitatea. De aia trăim sub aceeaşi umbrelă. De ce n-ar veni tenorii români şi Maria Crăciun, în Grădina Publică? Speli imaginea proastă. Festivalul scrumbiei prăjite a devenit un şmen de plesneală pentru zâmbetele unor tovarăşi.

T.T.: Poţi să vorbeşti de Moise Pacu, de Melchisedec, de Sergiu Tofan, de Păltânea, de Ivanovici. Nu-i ştim, nu-i vedem. Parcul Cloşca sună urât. Trebuie să căutăm oamenii de aici care au lăsat ceva pentru oraş.

V.B.: Noi suntem cu grave metehne. Nu combatem prostia cu staţia Două babe şi altele. A fost cea mai oribilă crimă din 76. Zicem la Maşniţă, la Popescu…Nu suntem în stare să dăm nume. Păi, se poate ca parcul de lângă Viaţa liberă să se numească La puţoi? E o mizerie. La Pastilă, la Rondou, La Coca Cola…Sau La nespălata, La elice. Nu spunem la IC Brătianu. E facil, e comod…

T.T.: Să-i presăm pe consilieri să pună nava „Steaua Polară” să facă măcar o cursă spre Brăila. E viitoare metropolă, CL Galaţi şi Brăila ar stabili legătura asta. Am pune banii pe din două. De ce nu putem amenaja cu CJ Tulcea plaja Cocuţa? Sau de ce nu introducem în circuit turistic Tirighina şi Dinogeţia? Trebuie cuplate.

M.F.: Putem face şi zidul chinezesc, că nu vine nici dracu pe aici! Noi nu putem fi nici grădinari pricepuţi-să tăiem crengile obosite, să dăm jos omizile, să văruiască…

Rep.: Avem Valul lui Traian şi nu-i bun la nimic. Îl arăm să dispară mai repede.

T.T.: Putem să îl reconstituim pe o porţiune, cu fonduri europene.

Rep.: Când?

M.F.: Când oamenii buni vor fi o mare majoritate. Când vor avea şi ei un cuvânt de spus, când nu vor mai fi beşteliţi, batjocoriţi, alungaţi, chinuiţi şi umiliţi.

Silviu VASILACHE 1 - noiembrie - 2012

One Response so far.

  1. Cleopatra spune:

    Bune idei dar putin fezabile la Galati! Pacat!

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...