logoImpact EST nr. 844 - 28.10.2020
_pag2_569.inddLucian Stegaru şi Sorin Ţiţei continuă revoluţia analizelor subiective de 25 de ani de la Revoluţia din 1989

Reporter: Timpul zboară, revoluţia continuă, controversele rămân, rămâne şi dreptul la propriile adevăruri despre Revoluţia din decembrie 1989, deci şi la ideea că o fi fost ea dezamăgitoare, dar totuşi a fost o Revoluţie reuşită.

Sorin Ţiţei: Da, a fost, dar ne aducem aminte de ea odată pe an. Speranţele născute mor încet, încet, iar ţara nu progresează, cum speram atunci şi noi cei din stradă, dar şi cei care au făcut revoluţia la televizor.

Rep.: Reuşita nu era inclusă la pachet! Revoluţia este o mişcare haotică şi violentă, care schimbă un regim cu altul.

S.Ţ.: Eu vreau să spun că după acalmie, revoluţionarii au lăsat frâiele puterii din mână. Și au fost preluate de o clasă politică formată de rândul doi şi trei al PCR şi a Securităţii. Aici apare marea dezamăgire a revoluţionarilor şi a cetăţenilor: că nu au reuşit să ţină în frâu clasa politică, că au lăsat schimbarea pe mâna unor politicieni, ce au condus-o în interes propriu.

Rep.: Dar nu cumva din comoditate am lăsat revoluţia pe seama conspiraţiilor? Vinovaţi sunt ruşii, escrocii…

S.Ţ.: Cei 40 de ani de comunism au muşcat din simţul civic al românilor. Trebuie să mai treacă încă vreo 15 ani de astăzi, pentru ca România să-şi revină, pentru ca românii să aibă prin educaţie simţ civic şi să ţină sub control politicienii. Și aceştia să lucreze în interesul ţării, nu al lor personal.

Rep.: Dle Stegaru, Revoluţia română are viitorul în trecut?

Lucian Stegaru: Dacă ne uităm la trecut, pe la noi au fost nenumărate revoluţii. În 89 a fost o revoluţie, am schimbat un regim politic monopartinic, şi am trecut la o formă pluralistă, cu mai multe partide. Dacă vorbim de scepticismul poporului român faţă de revoluţie, cred că românii nu au fost pregătiţi pentru pluripartidism. Cei care am ieşit şi am organizat masele şi am ocupat punctele de putere ale vechiului regim am fost recunoscuţi ulterior ca fiind revoluţionari. Noi am dorit schimbarea unei forme de guvernare care nu ne ducea spre bine. Doream bunăstarea, cuvântul liber, aveam idealuri. Le avem şi astăzi…Nu cred în conspiraţii, revoluţia au făcut-o românii, nu agenturile. A fost în mai multe zone ale ţării, nu doar la Palat.

S.Ţ.: Au fost şi elemente de lovitură de stat. Dar, când masele au ieşit în stradă şi au început să lupte împotriva comunismului, a devenit revoluţie. Erau forţe de lovitură de stat, dar oamenii au ieşit în stradă, revolta oamenilor s-a transformat în Revoluţie, regimul comunist a fost schimbat, forţele oculte au fost depăşite. Au fost forţe care să vrea să păstreze sistemul, dar asta este altă discuţie. Suntem democraţie, am depăşit faza comunismului cu faţă umană, revoluţia a reuşit. Dacă românii n-au ştiut ce să aleagă, asta este altă poveste. Cultura civică a românilor era estompată de comunism, nu le-a dat voie să intuiască realitatea. Poporul a respins partidele istorice, nu i-au vrut nici pe Raţiu, din afară, nici pe Coposu, din interior. Și aşa a reuşit „revoluţia ” lui Iliescu, care din ultimul pe listă a ajuns primul. Au ajuns în faţă liniile doi şi trei ale partidului comunist şi ale Securităţii.

L.S.: Transferul pe cale paşnică al puterii a fost realizat în 96. PDSR a pierdut, Convenţia Democratică a câştigat.

S.Ţ.: Atunci simţul civic al românilor a crescut cu o gradaţie. Au realizat că revoluţia a fost confiscată de comunişti vopsiţi în democraţi, şi au avut o izbucnire de orgoliu- au ales alternativa partidelor istorice, dar care a dezamăgit şi ea. Partidele istorice erau deja infiltrate de oamenii fostului regim şi ai securităţii, iar liderii istorici nu mai aveau puterea fizică să răspundă încrederii oamenilor.

L.S.: La 50 de ani de la desfiinţarea lor, partidele istorice nu mai aveau substanţa necesară. Ca să reformezi un partid, îţi trebuie timp.

S.Ţ.: Și în plus, când au ajuns la putere, aveau puterea politică, dar nici un control economic. Totul fusese distrus sau ce mai era, era controlat de oligarhia românească. Nu era un proiect de ţară, era un proiect intim, de a distruge, nu de a dezvolta. Și s-a distrus, pentru că astfel se capitalizau unii. Aşa s-a întâmplat şi cu agricultura, fărâmiţarea era şi este un pericol.

Rep.: Mai continuă revoluţia?

S.Ţ.: Poate dacă DNA face o revoluţie. Numai că românii n-au ştiut cum să fie societate civilă, să controleze politicul, să încurajeze justiţia, să facă o tranziţie mai uşoară la societatea pe care ne-o dorim. Noi am făcut revoluţii la tv, am votat, ne-am lăsat manipulaţi, am fost neatenţi. Suntem o ţară bogată, dar furată. Nu am impus un proiect de ţară, nu am cerut politicului ce trebuie, nu am putut să sancţionăm devierile. Poate că chiar asta am făcut în 2014, am sancţionat.

Rep.: Mai avem instinct de schimbare sau suntem eroi pe ruinele revoluţiei?

L.S.: Suntem eroii dezamăgirilor. Nu mai avem fabrici şi uzine, am distrus locuri de muncă, proiectul de ţară nu-l putem face noi, ci doar politicienii.

S.Ţ.: Ba putem, noi ca societate civilă!

L.S.: Putem susţine un proiect legislativ. Dar trebuie să avem anumiţi politicieni, care să scoată proiectele de la naftalină.

Rep.: Ne plac preşedinţii cheflii, dar noi nu avem chef pentru reforme.

L.S.: Problema este aşa: cei pe care i-am ales ar trebui să vină anual în colegiile electorale, să-şi prezinte programul cu care au intrat în alegeri şi să spună ce au realizat din el. Avem nevoie de această dare de seamă.

S.Ţ.: Politicianul a mizat pe tăcerea societăţii civile. Când oamenii ies în stradă, politicienii încep să se teamă. Să se teamă constructiv, să ştie că trebuie să facă. Politicianul nu trebuie să fie stăpân, el ar trebui să fie o slugă a cetăţeanului. Politica lui trebuie să fie politicile publice, în favorea cetăţeanului, de asta este el trimis acolo.

Rep.: Care ar putea fi proiectul de ţară al României după 25 de ani de experienţe şi experimente sociale?

L.S.: Să avem puteri în stat care să nu fie în relaţii de subordonare. Și instituţiile statului să fie funcţionale. Iar politicile publice să fie ca în Grecia Antică, în polis. Se adunau şi fiecare spunea o idee. Dacă era aclamat, era şi urmat, cine avea idei proaste era bătut cu citrice, cu pietroaie…

S.Ţ.: Și după cum merge administraţia la Galaţi, nu avem suficiente pietroaie. E bătaie de joc, dacă privim la mizeria cruntă de la mormintele eroilor martiri, de la cimitir.

Silviu VASILACHE 9 - ianuarie - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Două inculpate au f

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul ...

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...