logoImpact EST nr. 798 - 08.12.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

bichescuReporter: Dle Bichescu, pare că Medicina de la Galaţi a dat lovitura tocmai în Sicilia: aţi obţinut în instanţele de judecată dreptul de a face educaţie în Italia.

Cezar Bichescu: Au fost două procese, în perioada decembrie 2015-august 2016, în procedură de urgenţă, câştigate de Universitatea „Dunărea de Jos”.Am fost parte în procese, împreună cu Fundaţia „Proserpina”, partenerul nostru italian. Universitatea Dunărea de Jos, Universitatea Kore, regiunea Sicilia, Ministerul sănătăţii din Sicilia şi Ministerul educaţiei din Sicilia au fost implicate în procese, pe motiv că nu ne-am acreditat la Agenţia de Acreditare din Italia. Este ilogic să fi făcut asta, deoarece noi eram obligaţi să ne acredităm la orice agenţie ENCA-asociaţia agenţiilor de asigurarea calităţii din întreaga Europă. Ori, Agenţia de asigurarea calităţii în educaţia din Italia nu este membră ENCA, ea este în subordinea Ministerului Educaţiei. Toate agenţiile, din Franţa, Slovenia, România, sunt independente şi membre ENCA. În Italia este atipic…

Rep.: Subtextul procesului a fost concurenţa pe care le-o faceţi acasă?

C.B.: Suntem pe o piaţă concurenţială. O consideră o jignire…Să facem noi medicină în Italia, şi încă în limba română?! Ei erau obişnuiţi să le trimitem oameni la cules de căpşuni, menajere, muncitori în agricultură, dar să le facem şi educaţie, e prea de tot. Studenţii au curs de limba română, dau testele de admitere în limba română. E varianta cea mai simplă pentru noi, profesorii cadre didactice de la Universitatea Dunărea de Jos se concentrează pe disciplină, şi nu pe limbă. Am mutat presiunea de pe cadrul didactic pe studenţi.

Rep.: Nu o să fie o greu de asimilat terminologia medicală în două limbi?

C.B.: Hai să ne gândim: mare parte din medicii pregătiţi în România pleacă afară. 99% din ei sunt pregătiţi în limba română şi nu au nici o deficienţă în a se adapta la sistemele medicale externe. Este deci o falsă problemă adaptarea studenţilor la limbă. Şcoala medicală românească este recunoscută ca fiind una dintre şcolile bune, deşi noi suntem o facultate de medicină tânără.

Rep.: Nu este prea uşor pentru student, căci plăteşte, dar este o afacere pentru Universitate.

C.B.: Da, plăteşte, iar Universitatea obţine în jur de 100-200 de mii de euro pe an. Este variabil, dar nu scade sub 100 de mii de euro. După ce se scad toate taxele, se achită deplasările, diurnele şi salariile cadrelor didactice, beneficiul ne foloseşte pentru dezvoltare. Refacem infrastructura de la noi, reabilităm spaţiile, dotăm cu aparatură. Anul acesta am reuşit dotarea Facultăţii de Medicină cu douăzeci şi ceva de unit-uri dentare, care au costat aproximativ 700 de mii de lei. Căutăm să nu mai stăm cu mâna întinsă la minister. Este momentul să facem şi o autofinanţare.

Rep.: Pare un fel de învăţământ la distanţă, cu studenţi de Italia şi profesori de România?!

C.B.: Profesorii merg şi predau modular. Studenţii fac cursuri modulare timp de zece zile, câte 6 ore pe zi, şi parcurg după 60 de ore o materie. În următoarele 10 zile fac următoarea materie, iar la final dau examen. La fiecare 10 zile vine alt cadru didactic, şi nu se periclitează activitatea didactică din România. Programarea este făcută să nu existe suprapuneri ale programelor de aici şi de acolo. Este un control strict, sunt ordine de delegaţii, deci nu poate fi în Sicilia şi să predea şi în România. Nu ar fi corect faţă de studenţi, de aici sau de acolo…Avem şi studenţi visiting, vin pentru o perioadă determinată de timp, trei sau şase luni, plătesc taxe la noi şi studiază aici un semestru. Nu avem foarte mulţi, pentru că nu ne permitem foarte mulţi. Nu avem capacitate pentru câte cereri sunt. Nu pot forţa profitabilitatea pentru o calitate mai slabă. Trebuie îmbinare.

Rep.: Pare o stare de normalitate, şi totuşi activitatea de educaţie medicală gălăţeană exportată în Sicilia a fost remarcată ca o chestiune de scandal şi senzaţional. De ce, de cine a fost prezentată aşa?

C.B.: Noi nu am fost suficient de expliciţi pe zona respectivă. Eram şi sceptici, nu am prezentat intenţia, s-a speculat că ar fi legături cu Mafia, că Proserpina era un partener dubios, că banii au fost investiţi de noi, şi nu de ei…Universitatea din Galaţi nu a investit nici un ban, aceasta este dovedită de bilanţuri, de balanţă. Aceasta a fost baza parteneriatului. Sigur, sunt şi detalii secrete ale contractului, dar cele ce ţin de zona publică arată că investiţiile au fost făcute de ei. Ei au investit mult, au avut o gândire serioasă, nu ca noi românii, care ne propunem să câştigăm mult şi imediat. Au anticipat că nu vor câştiga în cinci-zece ani. Dar după acest termen, cu investiţia amortizată, voi avea un profit care se poate ridica până la un milion de euro. Italienii gândesc altfel decât noi. Noi ne-am adaptat… La maturitate, după şase, zece ani, ne apropiem de beneficii. Existăm de doi ani, deci peste patru ani vom avea şi noi beneficii consistente.

Rep.: Cine a avut interesul să se speculeze?

C.B.: S-a speculat mai mult în Italia. Dacă se vorbeşte despre tine, de bine sau de rău, înseamnă că exişti. Nu ştiu dacă vreo universitate de la noi a avut atâta reclamă -dezbatere gratuită în Italia. După ce am câştigat procesele, nimeni nu mai scrie nimic. Abia dacă au scris în câteva rânduri că am câştigat, că diplomele sunt valide.

Rep.: Păi ce aţi mai fi vrut?

C.B.: Aş fi vrut să-şi pună cenuşă în cap. Am greşit!-să spună. Ei sunt în UE doar când le convine, când nu, spun că nu-i interesează. Încalcă legea, uită de respectul ei. În fond, suntem parteneri, nu ne mai privim ei de sus, noi de jos, noi din lumea a treia, ei din lumea bună. Noi le vindem educaţie, pe care o vrem la cel mai înalt nivel posibil. Noi suntem urmăriţi şi de cei din ţară, după principiul„dacă s-ar putea să moară capra vecinului…”, vrem să excelăm, deşi suntem o facultate mică şi tânără. Avem doar 11 ani. Suntem mici, dar am început să punctăm. Ne ducem spre Moldova, ne ducem spre Italia, avem în proiect Elveţia, ne ducem spre studenţii turci, să-i atragem aici, mergem spre India. Mă duc acolo unde aş putea să extragem un segment de studenţi interesaţi de şcoala de medicină românească.

Silviu VASILACHE 28 - octombrie - 2016

Lasa un raspuns


Ex-prorectorul Balt

Ca urmare a sesizării noastre, comisia de etică universitară de ...

Moldoveanca Golovati

Conform raportării făcute la finele lunii octombrie 2019 pe SPIT ...

Barbarii finanţelor

După 1989 toate partidele româneşti ajunse la guvernare s-au comportat ...