Laurenţiu Vasile şi Dan Miron anticipează atmosfera unei Mari Uniri dintre România şi Republica Moldova
Reporter: Duminica trecută s-a constituit la Chişinău Sfatul Ţării 2. Să fie un act de referinţă, ce poate să prefigureze un moment istoric ca cel de acum 98 de ani, când alţi oameni vizionari constituiau Sfaţul Ţării şi realizau primul act al Unirii, cel al Basarabiei cu România?
Laurenţiu Vasile: Ce a fost Sfatul Ţării în în 1918? A fost momentul când delegaţi aleşi din grupuri reprezentative ale populaţiei dintre Prut şi Nistru s-au reunit şi au votat în proporţie covârşitoare pentru unirea cu Regatul României. Erau vremuri grele, nu se terminase primul război mondial, România era ocupată două treimi, Basarabia era răvăşită de hoardele bolşevice. Noi am încercat la mitingul şi marşul de la Chişinău să recreăm Sfatul Ţării, măcar din punctul de vedere al imaginii. A fost constituit din personalităţi recunoscute ale Republicii Moldova care au intreprins acţiuni constante, coerente şi cu impact asupra conştiinţei civice, a românităţii basarabenilor de peste Prut. La marşul din 27 martie 2016 de la Chişinău au venit delegaţii din toate raioanele Republicii Moldova, dar şi din România. A fost copleşitor, acolo s-au luat decizii care reprezintă tot ce este unionist, ca acţiuni. Acest Sfat al Ţării va coordona activităţile unioniste şi va întocmi o foaie de parcurs, astfel încât 2018 să devină un punct terminus, sperăm noi, iar Unirea să devină o formalitate…Unirea trebuie certificată politic, dar noi trebuie să creăm cadrul emoţional, afectiv pentru aceasta. Presiunea publică să determine oficialităţile din ambele ţări să ia decizia corectă.
Rep.: Aţi testat în Basarabia dacă moldovenii au altă determinare în a realiza Unirea cea Mare?
Dan Miron: Am simţit determinarea cu fiecare ocazie în care am vizitat Chişinăul. Există şi acolo grupuleţe, mai multe curente de opinie, unii vehiculează ideea statalităţii, susţin ideea unui stat independent ca şi până acum, dar majoritatea- din câte am observat eu-cred şi simt româneşte.
Rep.: Au stat, dar nu se simt un alt popor !?
D.M.: Nu se simt un alt popor. Clasificarea asta, români şi aşa zişi moldoveni, nu a venit de la sine, a fost impusă de Uniunea Sovietică, după anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord, în 1940. Ei puteau să se declare moldoveni, ucraineni, ruşi şi în orice fel, dar numai români nu. Din acest moment a apărut controversa aceasta, moldoveni versus români.
Rep.: Dar s-a mai diminuat acum această obsesie…
D.M.: S-a mai diminuat, dar…Numărul cetăţenilor care se declară români este în creştere. Chiar m-am interesat, să găsesc o statistică oficială. Am găsit date din 2004, când doar 2,6 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova se declarau români, iar 75% se declarau a fi moldoveni, dar la recensământul din 2014, 23,8% se declară români, de 10 ori mai mult, şi 56, 8% moldoveni. Este clar că numărul românilor nu a putut să crească de 10 ori, ci că numărul acesta a fost dintotdeauna.
Rep.: Să fie vorba de o chestiune de propagandă?
L.V: Şi s-a mai schimbat încă ceva-proporţia celor instruiţi.Cele 5000 de burse anuale oferite elevilor, studenţilor şi masteranzilor înseamnă tot atâţia români la fiecare generaţie. Asta trebuie să recunoaştem. A apărut şi regimul dublelor cetăţenii. Se acordă cetăţenia statului român la un cost…Corect ar fi fost să le fie cedate, pentru că au pierdut ceva, dar…Asta aduce 400, 500 de mii de cetăţenii, şi o anumită conştiinţă a apartenenţei, nu poţi fi cetăţean român şi spune doar aşa…Pe de altă parte mişcarea unionistă s-a intensificat în ultimii ani, a revenit în spaţiul media şi Televiziunea română, de la 1 decembrie 2013, şi a început proiectul Unirea Tv, un post care să ajungă în fiecare cătun. Îl susţinem noi, unioniştii. A a fost iniţiat de Blocul Unităţii Naţionale, este în desfăşurare o colectă publică, unde produse oferite de artişti recunoscuţi din Republica Moldova şi România sunt donate, chiar şi alte obiecte de o anumită însemnătate, oferite de politicieni, cu certificat de autenticitate, sunt scoase la licitaţie şi se poate finanţa acest post public, oferit gratuit tuturor.
Rep.: Este şi acesta unul dintre punctele foii de parcurs pentru Unire?
D.M.: Dacă consultaţi presa de limbă rusă din Republica Moldova, veţi afla o mulţime de lucruri, care de care mai surprinzătoare despre noi unioniştii, despre români în general, că am fi finanţaţi de guvernul României. Vreau să se ştie foarte clar-nici Unirea Tv, nici alte acţiuni ale noastre nu sunt finanţate de instituţiile statului. Toate activităţile noastre se fac din convingere, toate finanţările le fac persoane private şi au ca suport cotizaţiile membrilor Acţiunea 2012.
Rep.: Nu e o neruşinare să spună propaganda rusă că statul român are obligaţii faţă de românii răpiţi la un moment de istorie recentă?
L.V.: Statul român are programele sale, derulate prin Institutul Cultural Român, prin ambasada României la Chişinău, dar nu se poate implica public. Statul român este văzut de propaganda rusă ca statul fascist, imperialist, care este agresor faţă de acest imperiu rusesc, mai apropiat sau mai îndepărtat…Ha, ha!
Rep.: Ruşii îi acuză pe români de imperialism şi fascism, dar au venit peste români în 12 mari invazii.
L.V.: Propaganda rusă este abilă, ştie să gâdile orgoliul omului simplu. Ştie să spună că Moldova de peste Prut a fost furată, anexată de românii din Muntenia, şi că doar ei sunt urmaşii lui Ştefan.
Rep.: Şi Ştefan cel Mare vorbea ruseşte!
L.V.: Am avut o controversă cu şeful stataliştilor din Republica Moldova, Garbuz, care scrie pe pagina lor oficială că Basarabia este pământ moldovenesc! Ne-au copiat logo-ul, noi l-am schimbat în Basarabia e România! Şi am răspuns aşa: Ştefan cel Mare a vorbit în maramureşeană cu strămoşii lui, că de acolo a descălecat, în transilvană cu supuşii lui de la Ciceu şi Cetatea de Baltă iar cu vărul lui Vlad Ţepeş a vorbit în munteană. Iar când a ars raiaua Brăilei, că mai erau şi brăileni acolo, a vorbit în brăileană. Şi l-am liniştit pe acest aşazis statalist.
D.M.: Sunt nişte probleme cu tezele orientale, din sec 17-18, când Principatele Române erau sub suzeranitate turcească, se plătea tribut, dar Imperiul Otoman nu avea dreptul să cedeze teritorii. Şi totuşi o face, la 1775 cedează Bucovina Austo-Ungariei şi în 1812, când cedează Basarabia Imperiului Ţarist.
Rep.: Numai că există Tratatul din 1921, prin care Turcia şi Rusia recunoşteau nulitatea tratatelor anterioare, deci şi cele din 1775 şi 1812, deci Rusia nu are nici un fel de drepturi istorice asupra Basarabiei, de centru, de sud sau de nord…
L.V.: La fel trebuie pusă problema cu Tratatul Ribentrop-Molotov, este anulat tratatul dar nu şi urmările lui. Este anulat pentru ţările baltice, dar nu şi pentru Moldova!? Poate că ar trebui să facem şi noi acel lanţ uman, de 1000 de km, ca să arătăm ce problemă lăsăm moştenire…
