logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

OpreaaaaRadu Oprea le dă tinerilor întreprinzători şi sfaturi, şi subfinanţări, şi Patronatul Tinerilor Întreprinzători

Reporter: Galaţi rămâne oraşul şanselor încă risipite, cât timp nu oprim nici şuvoiul finanţărilor europene, care se anunţă cu vuiet!

Radu Oprea: Da, nu e o imagine de optimism, la nivel de infrastructură, de firme mari, stăm foarte rău. Nu stăm aşa de rău la nivelul entuziasmului din rândul tinerilor întreprinzători. Avem nevoie în oraş de firmele mari, ele canalizează multe servicii şi este şansa noastră să lucrăm pentru aceste firme şi să dezvoltăm diferite subcomponente şi aplicaţii. Din păcate, nu avem acces la astfel de resurse şi atunci trebuie să fim foarte creativi la Galaţi.

Rep.: Scoateţi bani din piatră seacă?

R.O.: Greul apare după ce scoţi banii şi investeşti, pentru că trebuie să supravieţuieşti, să dai salarii, să acoperi cheltuielile şi să rămâi şi pe profit. Lucru destul de greu de făcut, însă nu este imposibil. Noi recomandăm ca la orice afacere întreprinzătorul să se implice el cel mai mult, să aibă cât mai puţini angajaţi, ca să diminueze cheltuielile. La orice afacere mică, antreprenorul se ocupă de aprovizionare, de gestiunea afacerii, lucrează efectiv. Trebuie să facă munca de jos şi când simte că afacerea se dezvoltă, să se detaşeze, dar cu multă precauţie. Sunt multe exemple de succes în Galaţi. Pe str. Basarabiei s-a deschis un fast-food cu mâncare eco, unde întreprinzătorul face mâncarea, cu multă plăcere, este lucrător şi şef. La început era singur, abia apoi a angajat doi-trei salariaţi.

Rep.: S-a dezvoltat cu bani europeni?

R.O.: Nu, a avut resurse proprii, dar a fost o investiţie de trei-patru mii de euro.

Rep.: Dar dacă un tânăr nu are bani şi îndrăzneşte să deschidă o afacere, ce face?

R.O.: Este chiar domeniul nostru de activitate. Este zona de start-up, de începere a unei afaceri. Vrem să interacţionăm cu persoanele care ştiu ce vor să facă. E cazul celor care au o pasiune sau un talent, şi vor să-l transforme în idee de afacere. Sunt şi din cei care vin la noi să întrebe ce mai merge. Orice merge, când vrei…Dar trebuie să ştii ce vrei. Noi putem să-l ghidăm pe tânărul care începe, să-i dăm informaţii privind oportunităţile de finanţare. Următorul sfat este sfânt-la orice finanţare trebuie să vii cu nişte bani proprii. Şi să poţi suporta şi TVA de 20%. Asta presupune şi responsabilizarea întreprinzătorului, să ţii cu dinţii de acea afacere.

Rep.: Condiţiile de finanţare şi de eligibilitate impun ca o afacere finanţată să şi continue?

R.O.: Finanţatorul nu-ţi impune niciodată să ai profit. Sigur, nici întreprinzătorul nu poate controla momentele de criză, când pică toată piaţa. Finanţatorul-în funcţie de banii pe care îi iei-te obligă să menţii un anumit număr de locuri de muncă, pe perioade care variază de la 6 luni la trei ani, să nu închizi, să nu radiezi firma. Sunt şi măsuri de finanţare când se impune o mărire a cifrei de afaceri cu 30%, şi atunci se primeşte punctaj suplimentar. Dar, dacă n-ai îndeplinit criteriul după ce faci afacerea, rişti să dai banii înapoi. E un criteriu riscant, pe care l-am contestat la nivel de patronate.

Rep.: Cazurile prezentate sunt la nivel de societate comercială. Sindicatele, asociaţiile pot aplica pentru finanţări lucrative?

R.O.: Dacă ne referim la mediul urban, sunt cam patru programe majore la care ar trebui să se uite. Programul Operaţional regional, cu măsura 2.1, şi dacă creşte firma, măsura 2.2. Prin 2.1 se poate primi până la 200 000 de euro nerambursabili şi să vină cu o contribuţie proprie de 10%. Măsura nu s-a lansat încă, s-a scos al doilea ghid, e cu 90% nerambursabil, ceea ce nu ne convine…Noi la Patronate am vrea să fie procent de 100%, pentru că oricum antreprenorul vine cu TVA-ul şi cu garantarea locurilor de muncă. Este o finanţare aşteptată de mediul de afaceri local, dar întârzie să apară. Este o finanţare prietenoasă, a funcţionat bine în perioada 2007-2013, plăţile s-au făcut la timp, ofiţerii de verificare au fost corecţi, sunt apropiaţi de beneficiari, oferă sfaturi, te consulţi cu ei. Consultanţa este importantă, după finanţare, când nu ştii cum să faci achiziţiile…Cel mai bun consultant este însă dialogul cu finanţatorul şi cu ofiţerul de verificare al proiectului tău.

Rep.: Ofiţerul de verificare face consultanţa de siguranţă a finanţării?

R.O.: El nu are voie să facă consultanţă. Dar te consulţi cu el când faci achiziţii de utilaje de 100 000 de euro, pentru că te ghidează spre anumite site-uri, te sfătuieşte despre pragurile de sumă. Ofiţerul micşorează mult stresul implementării unui proiect.

Rep.: Ce se finanţează şi ce oportunităţi caută întreprinzătorii?

R.O.: Ghidul te duce către servicii, construcţii sau extinderi hale de producţie, achiziţionare de utilaje, partea de IT, soft, finanţarea te ajută pentru un bun început de afacere. Afacerea trebuie să meargă, te obligi să menţii locurile de muncă. Tendinţa în ultimii trei ani este să se coboare importanţa planului de afaceri în decizia de acordare a finanţării, decizie care se bazează pe o grilă de punctaj. Angajezi cinci persoane, iei punctaj mai mare, angajezi doar două, ai punctaj mic. Te angajezi să măreşti cifra de afaceri cu 30%, ai punctaj mare, dacă vrei doar cu 5% ca să nu rişti, rămâi depunctat. Trebuie să ai un punctaj psihologic de 80%. Dacă ai trecut de 80%, ai şanse mari să obţii finanţarea. Tendinţa este să bifezi totul la maxim, dar ai şi riscurile maxime. Şi aşa planul de afaceri are importanţă zero. Dar greul începe când trebuie să te lupţi cu piaţa. Ce fac? Desfacerea e cu probleme, zona Galaţiului nu prea ne avantajează, nu avem acei mari investitori, se cere infrastructură…Asta este deja altă ligă, care cere implicarea autorităţilor.

Rep.: Liga jucătorilor politici e în campanie de prisos?

R.O.: Dacă ne uităm la cum a evoluat Galaţiul în ultimii 26 de ani, este o ligă a jucătorilor care defavorizează întreprinzătorii. Nu avem pod, aeroport, parcuri industriale populate. Nu este nici o firmă acolo, există Parc Industrial cu zero investitori. Singura lui şansă este o nişă a traficului cu cereale şi cu îngrăşăminte, care acum se duc la Constanţa. Trebuie făcută dragare şi redusă taxa de canal pe Canalul Sulina. Nu este acceptabil ca nava ajunsă la Sulina după amiaza să aştepte a doua zi, ca funcţionarul să deschidă poarta Dunării. Aşteptarea costă şi navele fug de Dunărea Maritimă şi de Galaţi.

Silviu VASILACHE 13 - mai - 2016

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...