logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

interviuDan Buteică, director la Ceprohart Brăila, Iulian Zamfir, preşedinte al UGIR regiunea Sud-Est şi Mihai Angheluţă, jurnalist Galaţi, fac paşi esenţiali spre Dunărea Polis

Rep.: Avem mari aşteptări de la ceea ce frăţia de neoprit dintre Galaţi şi Brăila poate face-prima Metropolă Dunăreană românească. Până când va fi un fapt evident acest proiect ambiţios, un ochi râde, altul plânge, dar reuniunile societăţii civile produc efecte.

Iulian Zamfir: Al doilea seminar Dunărea Polis are loc la Galaţi, după ce primul a avut loc la Brăila. Vrem să realizăm o platformă de comunicare pentru cunoaşterea oportunităţilor aduse de realizarea fuziunii dintre cele două oraşe-Dunărea Polis. Vrem să facem conştientizarea necesităţii proiectului, prin forţa de care dispune societatea civilă. Vrem să facem baza piramidei, comunitatea, şi nu vîrful politicienilor. Vrem ca acest proiect să fie bine cunoscut pe toate planurile, între elevi, studenţi, oameni de afaceri, pensionari, toţi cei grupaţi în organizaţii, astfel încât să descifrăm care sunt avantajele existenţei unei metropole moderne, care să ofere bucurie, fără a mai tot aştepta mila politicienilor. Vrem să oprim neputinţa actuală, contemplaţia vinovată la fenomenul plecării copiilor noştri la Bucureşti sau în străinătate, unde au şanse mari să se realizeze. Iar noi ne-am săturat să rămânem neputincioşi, să nu putem dezvolta această zonă din ţară.

Rep.: Proiectul Dunărea Polis trece prin înfiinţarea unei Fundaţii Dunărea Polis, cu structuri civice din cele două mari oraşe?

Dan Buteică: Aş exemplifica cu proiectul Brăila –capitală culturală europeană. E un proiect mai mic, dar este repetiţia generală pentru Dunărea Polis. Ideea şi viziunea a pornit de la un specialist, Constantin Chiriac, care a văzut că Brăila şi Galaţi sunt două oraşe cu potenţial pentru acest proiect, Brăila-capitală culturală europeană. Am fost câţiva membri ai societăţii civile, nici măcar oameni de cultură, care am crezut în această idee, am verificat-o, am discutat cu managerii culturali-şi Brăila are nişte manageri foarte bine pregătiţi în domeniu- care au venit cu argumente. Acest grup s-a mărit până s-a reuşit o anumită întâlnire de genul celor pe care încercăm să le organizăm acum, la care s-au adăugat foarte mulţi oameni cu potenţial în acest proiect. Erau Primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, managerii instituţiilor de cultură, personalităţi ale Brăilei. Şi atunci s-a creat acea masă critică, cei 40 şi de oameni, cu potenţial, care au format asocierea„Brăila-2021, capitală culturală europeană”. Era şi obligatoriu, pentru că proiectul de oraş cultural nu e depus de o administraţie, ci de o asociere a societăţii civile a comunităţii.

Rep.: După acest model va funcţiona şi asocierea pentru Metropola Dunărea Polis?

D.B.: Da, în această asociere intră persoanele fizice cu potenţial, arhitecţi, ingineri, manageri, oameni de afaceri. Intră administraţii- Primăria Brăila, Primăria Vădeni, Primăria Galaţi, obligatoriu Consiliile Judeţene, oamenii politici…Următorul pas a fost un pact general, în care toate formaţiunile politice au subscris la scopul acestui proiect. Asocierea are un singur scop-să promoveze acest proiect şi toţi cei angajaţi ne întâlnim pe această platformă comună. Privind la istoricul acestui proiect, toate iniţiativele au plecat până acum de la oamenii politici. Ori, un om politic, prin însăşi natura lui, se adresează doar unui anumit segment. Nu se poate adresa unei întregi comunităţi, deşi proiectul permitea.

Rep.: Politica este compromisă!?

D.B.: Această asociere reprezintă o zonă de aproape un milion de locuitori. Este o fericită întâlnire cu UGIR, de la o discuţie a început această amplificare a proiectului…Aşa am făcut primul seminar la Brăila.

Rep.: Exista şi experienţa asocierii cu Tulcea!Din câte ştiu eu, la Galaţi nu există o pregătire semnificativă pentru astfel de asocieri.

D.B.: Trebuie să fac o remarcă-proiectul sistemului urban Galaţi-Măcin-Vădeni-Brăila are câteva sute de accesări pe You Tube. Când va avea zeci de mii de accesări, sute de mii, atunci devine un proiect cunoscut şi dorit.

Rep.: Dv. vreţi să devină un proiect popular, dar el este mai degrabă un proiect al elitelor. Mă refer la prima propunere, făcută de Primarul Parisului, care a gândit startul metropolei dunărene prin construcţia la jumătatea distanţei dintre ele a unei Universităţi şi a unui Centru Sportiv. Erau astfel forţate administraţiile locale să treacă la construirea infrastructurii de utilităţi.

D.B.: Cam acesta este şi miezul proiectului nostru. Proiectul conţine acest campus universitar, de la care porneşte orice dezvoltare durabilă. Universitatea Dunărea Polis există, dar trebuie adus într-un singur campus tot ce există în Brăila şi în Galaţi, şi să dezvoltăm corespunzător.

Rep.: Ceea ce va produce grupul de lucru UGIR-AMIC, cu expertizele şi documentele, va fi prezentat în final factorului politic, pentru acţiune?

I.Z.: Inevitabil! Mediul politic va prelua agenda publică, deoarece pentru asta primeşte mandatul. M-am uitat în platformele politice ale principalelor partide-proiectul nu există! Nu există viziunea. Au convingeri, dar nu au bază. Există riscul compromiterii ideii, să aibă doar scop electoral. E totuşi semn de maturitate, nu au introdus-o şi bine au făcut, pentru prima dată oamenii politici nu au mai plusat cu podul, cu aeroportul…

Rep.: Să credem că masa critică de care vorbeaţi s-a format?

D.B.: Nuu! Masa critică nu există! Suntem realişti. Dacă în chimie vrem să cristalizăm o structură, se începe de la un mic cristal, care se extinde…Noi suntem la faza primului şi micului cristal. Până când va şti fiecare gălăţean ce este cu proiectul Dunărea Polis, mai este o cale lungă. Când bulgărele creat de noi va căpăta destulă dimensiune şi forţă, atunci…

Mihai Angheluţă: Există un protocol de cooperare la proiect, între Galaţi, Brăila şi Tulcea, blocat de indecizia de la Galaţi!?

D.B.: Istoricul poticnirii arată că nu a existat un fundament al societăţii civile. Oamenii politici s-au adresat segmentelor, şi nu întregului societăţii civile. Societatea civilă trebuie să fie factorul de presiune care condiţionează agenda politicului.

M.A.: Au fost şi sunt interese ca acest lucru să nu se realizeze. Cele două oraşe sunt complementare, ar putea funcţiona foarte bine împreună, dar unii, care ţin la multitudinea de posturi, îşi dau seama de asta. Sunt oraşe de simbioză, care pot conlucra, dar unii nu vor asta…. Am avut probleme până şi în a da identitate unor cetăţeni din Galaţi, care trăiesc pe un teren al Brăilei. Aşa ceva nu trebuie să se întâmple într-o ţară europeană, în secolul 21. Sistemul urban a fost o iniţiativă civică ce a mers foarte bine la Brăila, Măcin şi Vădeni, şi s-a blocat la Galaţi, a dat Dan Nica un telefon, şi nu s-a mai votat. Mie ca gălăţean mi-e ruşine să mi se întâmple aşa ceva!

Silviu VASILACHE 22 - aprilie - 2016

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...