logoImpact EST nr. 683 - 29.05.2017

Şi după 16 ani de la privatizarea Sidex încă mai apar detalii uluitoare despre modul în care guvernul condus de Adrian Năstase a săvârşit această privatizare. Dacă facem toate deconturile, cu banii luaţi pe combinat, banii pierduţi de stat după ce a pierdut procesul cu Mittal de la Curtea de Arbitraj din Paris pe tema asocierii Sidex-Balli şi banii daţi de statul român pentru compensarea autodisponibilizărilor de până în 2006, ajungem la concluzia că Năstase a dat Sidex-ul gratis LNM-ului lui Lakshmi Mittal, plus un cadou de 55 de milioane de dolari. Dar n-a fost de ajuns. Năstase a mai îndesat în ograda lui Lakshmi Mittal, la pachet cu combinatul, Mina de la Mahmudia, Grădiniţa „Piticot”, Stadionul „Oţelul”, Priza de la Dunăre, blocuri, cămine de nefamilişti şi până şi terenul de 4,5 ha de sub Conacul de la Ţigăneşti, monument istoric care din 1900 este proprietate a Academiei Române. După ce Tribunalul Galaţi a obligat ArcelorMittal să restituie Academiei cele 4,5 ha, combinatul a făcut recurs, Curtea de Apel urmând să se pronunţe pe 24 mai.

Mittal în război cu Academia pentru terenul de la Conac

E de noaptea minţii. Cine şi-ar putea închipui că ar putea fi privatizat terenul  pe care se află un monument istoric? Totuşi, s-a întâmplat, la Galaţi. Acest detaliu a ieşit la iveală cu prilejul procesului în care Academia Română cerea să îi fie retrocedat Conacul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi, al cărei proprietar este Academia din 1900. Palatul îi fusese donat Academiei de Tache Atanasiu, mare latifundiar şi fost prefect PNL al Judeţului Tecuci în perioada 1878-1898. Academia a dat în judecată AVAS-ul, continuatorul FPS-ului, cerând ca în baza Legii 10 palatul să îi fie retrocedat în natură. După ani de tergiversări la Tribunalul Bucureşti, prin octombrie 2013 dosarul a fost transferat pe rolul Tribunalului Galaţi. Marea surpriză este faptul că în dosarul 13.861/3/2009 a apărut ca parte în proces şi SC ArcelorMittal SA Galaţi, care avea „calitatea” de pârât. Prin sentinţa nr 257/14.03.2016 Tribunalul Galaţi a obligat combinatul ArcelorMittal să restituie Academiei Române terenul aferent palatului. „Obligă pârâta SC ArcelorMittal SA Galaţi, să restituie în natură reclamantei, imobilul teren situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din suprafaţa de 45.861 mp. (teren aferent Conacului Costachi Conachi)”, se spune în sentinţa prin care Tribunalul Galaţi a dispus ca Academiei să îi fie  retrocedat conacul şi terenul. ArcelorMittal şi ceilalţi pârâţi, AVAS şi Dunasi SA Galaţi, au făcut recurs şi pe 8 iunie 2016 dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Galaţi. După mai multe amânări, este fixat un nou termen pe 24 mai. Aşadar, războiul în instanţe continuă…

Palatul Unirii Principatelor

Conacul de la Ţigăneşti, situat la 7 kilometri de Tecuci, i-a aparţinut poetului Costache Conachi, ispravnic, logofăt, considerat precursorul poeziei moderne româneşti. În „Istoria Literaturii Române”, George Călinescu rezervă operei sale 7 pagini. Conacul de la Ţigăneşti şi la Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri, fiul dintr-o căsătorie anterioară a Smarandei Negri, soţia lui Costache Conachi, au găzduit întâlnirile de taină la care unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, au pus la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Li se spunea „conace”, pentru că asta era denumirea tradiţională în Moldova pentru casele boiereşti de la ţară, unde locuia familia ce stăpânea moşia. Conacul de la Ţigăneşti este un palat în stil neoclasic, cu trei nivele, înconjurată de un parc generos, de 70 ha. Este înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Poarta triumfală de la intrarea în curtea conacului, construită în stil neogotic, e înscrisă în lista monumentelor istorice sub codul GL-II-m-B-03123.

Parfumul unor vremuri de mult apuse

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut pe 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă Costache Conachi. După moartea tatălui său, a vândut casele din Iaşi şi a cumpărat mai multe moşii din preajma Tecuciului, ajungând proprietarul unui domeniu de peste 30.000 ha, ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Pe 17 august 1828, la Conacul de la Tigăneşti s-a născut Cocuţa, fiica lui Costache Conachi şi Smarandei Negri, care în 1846 s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, caimacam al Moldovei. Căsătoria Cocuţei cu antiunionistul Vogoride nu avea să dureze prea mult, pentru că „turcescul ginere” şi-a dat arama pe faţă. El visa să ajungă domnitor al Moldovei şi chiar şi-a amenajat la Conacul de la Ţigăneşti o Sală a Tronului. Însă Cocuţa nu împărtăşea iniţiativele antiunioniste ale soţului şi a rupt căsătoria cu Vogoride.
Cocuţa s-a recăsătorit în Italia, cu principele Emanoil Rupsoli, devenind principesă de Rupsoli, dar şi-a găsit odihna veşnică sub lespedea Bisericii de la Tigăneşti.

La Tecuci, „Şcoala de Agricultură a Academiei”.

După moartea Cocuţei, domeniul de la Ţigăneşti a fost moştenit de unul din fii din prima căsătorie, Emanoil Vogoride, care în 1888 a vândut Conacul şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci între anii 1878-1898. Prin testamentul din 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române „Conacul” cu cele 70 ha de parc şi moşiile de la Tigăneşti şi Călmăţui, 800 ha de pădure şi 350 ha de arabil. După moartea sa, moştenitorii au atacat testamentul în justiţie, dar fără succes şi de la 1900 Academia Română a devenit proprietara Conacului şi a celor două moşii. Conform dorinţei testamentare a lui Athanasiu, Academia a înfiinţat la Conacul de la Ţigăneşti „Şcoala de Agricultură a Academiei”.

Palatul Academiei, sediul IAS Tecuci

După venirea comuniştilor la putere, terenurile şi palatul i-au fost confiscate Academiei Române în baza Deciziei nr 1486/02.11.1948 a Consiliului de Miniştri a RPR, ce avea la bază Decretul 198/13.08.1948. În 1952, „Şcoala de Agricultură a Academiei” a fost trecută la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine „Centrul Şcolar Agricol”, transformat mai târziu în „Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a primit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit sediul IAS Tecuci.

Casă de odihnă pentru activişti

În 1974, Constantin Dăscălescu, fost prim-ministru, pe atunci primsecretar PCR la Galaţi a pus ochii pe palat, care era locul ideal pentru petreceri „tovărăşeşti”. Judeţeana PCR nu îl putea lua la Gospodăria de Partid, pentru că bătea la ochi, aşa că palatul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi. Prin ordinul 75/AS/21.041981, fostul Sidex a preluat palatul la valoarea de inventar de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi 8.600 mp de terenuri sportive. Restul parcului, până la 70 ha, a devenit proprietatea IAS Tecuci. Sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti, Ţigăneştiul a devenit marea atracţie şefilor comunişti.

Degradarea supremă: motel 2 stele

În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. Atunci, Conacul de la Tecuci, împreună cu vila Sidex de la Gârboavele şi Hotelul Traian, au fost trecute în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, al cărui acţionar unic era FPS, succedat de AVAS. În perioada în care a fost activ al Dunasi SA, Conacul de la Ţigăneşti a devenit Motelul „Casa Albă”, cu un comfort de 2 stele. Aşa era consemnat şi pe site-urile ce promovează reţele hoteliere. După eşuarea mai multor tentative de privatizare, Dunasi SA a intrat în lichidare judiciară.

Conacul la Dunasi, terenul la ArcelorMittal

S-a ajuns la o încâlceală post-comunistă, caracteristică „tranziţiei” în care nimeni nu-şi face treaba sau fură ce poate. Pentru această încurcătură ar trebui să îi batem obrazul celui care în perioada 1999-2001 era director al FPS Galaţi, Horia Axinte. Prin oamenii numiţi în AGA şi CA la Sidex şi la Dunasi, FPS Galaţi trebuia să pună în practică măsurile de pregătire a privatizării Sidex. Dacă s-a hotărât desprinderea din Sidex, Conacul ajungând la Dunasi SA, în baza Ordonanţei nr 88/1997, ar fi trebuit ca şi terenul să ajungă tot la Dunasi, al cărui capital social ar fi trebuit să fie şi majorat cu valoarea terenului. Dar fepesistul Axinte a bolmojit-o şi terenul de sub Conacul de la Ţigăneşti a rămas la Sidex, devenind proprietatea privată a ArcelorMittal.

I. Costea 19 - mai - 2017

Lasa un raspuns


La iarnă, primarul

E clar, un prim pas în spate privind debranşarea de ...

Pod peste Dunăre, d

Creşterea economică pe trimestrul 1 al acestui an a fost ...

De ce s-a uşchit Ga

După câştigarea alegerilor de către pesede cu ALDE la butonieră ...

Genica Totolici şi

După plecarea lui Eugen Durbacă din ALDE, prin demitere la ...