logoImpact EST nr. 784 - 19.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Când îi întrebi unde lucrează, jumătate dintre localnicii staţiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru, amplasată la 14 km de municipiul Buzău, într-o zonă subcarpatică, îţi vor spune că la „Văcăroaica”. Aşa îi spun ei nurorii lui Nicolae Văcăroiu, personaj de prim rang care a influenţat, alături de Ion Iliescu, decisiv şi ireversibil de prost, viaţa politică şi socio-economică a poporului român şi a României.
Da, este vorba despre Cristina-Vera-Băleanu, devenită Văcăroiu, după căsătoria cu prinţul gumei de mestecat şi al dulciurilor din staţiile Petrom de stat, Mihai Văcăroiu.
Acum, Vera Văcăroiu deţine majoritatea din acţiunile Monteoru SA, firmă de stat la care FPS avea patru hoteluri şi o piscină olimpică cu apă sărată, precum şi o uriaşă suprafaţă de teren.

Din 300.000 de euro investiţii, paragină şi bălării

Fiindcă în vara care tocmai a trecut am avut bani de tratament balnear doar de Karlovy Vary-Praga, m-am prezentat proaspăt tuns la Sărata Monteoru – Merei! Şi cum ziarist eşti şi în concediu şi în somn, dacă eşti, de cum am intrat în micuţa staţiune, am pătruns cu maşina fix pe „plantaţia” famigliei Văcăroiu! De fapt pe aleea care duce spre baza de tratament a Complexului „Monteoru”, singura investiţie serioasă şi nouă făcută în cei 14 care au trecut de când FPS şi-a vândut 95% din acţiunile deţinute la această societate de stat.
Am interpelat o asistentă de balneofizioterapie care mi-a răspuns cu suficienţă a la şef de stat, de guvern şi de cameră de conturi (ce a fost nea Niki Văcăroiu), că hotelul de care întreb este următorul, ăla fără parcare şi cu o curte interioară cât o batistă, căci aparţine Ministerului Muncii. Şi, ştiţi ceva, îmi aruncă peste umerii rotunzi, asistenta, nici nu aveţi voie să intraţi cu maşina aici, căci este proprietate privată! Sigur că privatizarea a comis-o Ovidiu Muşetescu, preşedintele de atunci al FPS. Cumpărătorul a fost firma Tomini Trading SRL a grecului Georgios Vastistas (fără legătură cu petrolistul grec Grigore Monteoru, fondatorul staţiunii), firmă care în 2005 (la cumpărarea a 95% din Monteoru SA) avea o cifră de afaceri de 50 milioane de euro. Milioane făcute din cumpărarea vapoarelor româneşti eşuate cu tendinţă prin porturi şi tăiate şi vândute la fier vechi. Chipurile. Întreg Complexul Monteoru deţinea patru hoteluri, o cramă, exploatarea de apă sărată, un ştrand cu piscină olimpică şi campingurile. Toate au fost vândute cu 2 miliarde de lei vechi, iar cumpărătorul s-a obligat prin contract să investească 300.000 de euro! Acum, cu puţine investiţii provenite din contractele cu Casa Naţională de Pensii, Complexul „Monteoru” este evaluat pe piaţă la 2,5 – 3 milioane de euro!
După ce a stat în faţă ca firmă cumpărătoare, Tomini Trading SRL, prin patronul Georgios Vatistas, o numeşte pe Cristina-Vera Bălăceanu, viitoare Văcăroiu, administrator al complexului.

10 lei intrare, plus 10 lei şezlongul

În sezon, banii curg ca la tonomat, căci aici vine jumătate din Buzău, Mizil şi chiar Ploieşti şi Bucureşti, fiind cea mai apropiată „mare” pentru cei cu bani puţini (Galaţiul nici măcar atâta nu are!). Sâmbăta şi duminica, la ştrandul „Văcăroaicei”, nu ai loc nici în picioare pe plajă sau în piscina olimpică cu o salinitate de trei ori mai mare decât a Mării Negre, care are în conţinut şi brom şi iod. Maşinile umplu orice loc, mai ceva ca aerul şi ca apa. Iar intrarea la ştrandul Complexului „Monteoru” este 10 lei. Tot 10 lei este şi şezlongul fără absolut nimic pe el, doar ceva nisip vechi, pe care nea Gică „şezlongeristul” ţi-l livrează complet nefiscalizat. Ca să facă „Văcăroaica” banul negru mare. Şi să vezi şir de câte 7-8 grătare cu de toate, că tot nu pot face faţă.
În cursul săptămânii, toate acestea dispar, că doar n-o fi proastă proprietăreasa să dizloce personal pentru câteva sute de inşi care vin la ştrand în zilele lucrătoare.
Şi am uitat să vă spun că Vera Văcăroiu, sătulă să tot administreze, cumpără la un moment dat 50% din acţiunile deţinute de Tomini Trading. Firma a avut cel mai mare profit net în anul 2011. Acesta a fost de peste 628.000, la o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei cu 40 de salariaţi. În anul fiscal 2017, cifra de afaceri a fost de 3,2 milioane de lei, profitul net de aproape 83.000 lei (e mai bun profitul nefiscalizat, nu nea Niki?!), iar numărul de salariaţi a crescut la 59.

Pe hotelul Parc cresc copaci

Despre cele investiţii la care s-a angajat prin contract v-am spus: baza de tratament şi ceva amenajări ale celor două hoteluri dinspre ştrand. Dar hotelul Parc, o superbie de clădire, doar că este lăsat într-o prelungită ruinare. Este invadat vara de rândunicile iuţi, harnice şi gureşe, dar şi de vegetaţie spontană. Pe acoperiş şi pe terase copacii tind să devină buni de cherestea.
Hotelul este amplasat în stânga intrării în staţiune şi are în faţă un parc splendid, cu aparatură de fitnes (chiar, băi, alde EDILĂ de Galaţi, de ce nu puneţi fierătanii de fitnes şi în parcul UNICOM, unde vin zilnic sute de oameni?), pavilion cu masă de ping-pong, cu flori şi gazon perfect întreţinute. Ruina fostului hotel este înconjurată la vest de drum, la nord de pârâul Sărata, la vest de blocuri de locuinţe şi la est de parc. Aşa că accesul aici este unul greoi, iar locuri de parcare cam zece spre deloc, astea urmând să fie ocupate de maşinile firmei.
În rest, merită să mergeţi la Sărata Monteoru, cea mai apropiată staţiune balneo-climaterică de Galaţi. Ar fi fost Lacu Sărat, dacă ar mai fi fost staţiune în localitatea asta brăileană.

Gelu CIORICI 28 - septembrie - 2018

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...