logoImpact EST nr. 784 - 19.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Noi am mai scris cu ceva timp în urmă despre necazurile semnalate de cititorii noştri, dar şi de cei care sunt actori ai bunei funcţionări a pieţelor gălăţene şi în special a Pieţei Centrale a Galaţiului. Ca şi atunci, şi acum, încercăm un demers analitic cu privire la „fenomenul” pieţelor gălăţene care mor sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor, aşa după cum mor şi multe altele în peisajul economico-social al Republicuţei noastre.
De ce mor pieţele gălăţene când altele, în unele oraşe, sunt bine-mersi şi chiar înfloresc, sau de ce în ţările europene civilizate pieţele trăiesc de veacuri? Iar noi spunem că totul depinde de management, de viziunea, de strategia adoptată de edil şi Consiliul Local în acest sens. Care este în prezent aceasta? Nimeni nu ştie, pentru că nu interesează sau pentru că nu se cunoaşte, nu se vrea, nu se poate, pentru că instituţia în sine e atât de închistată şi retrogradă în a găsi, a inventa sau pur şi simplu a trasa bune practici din alte teritorii administrative.
Dar hai să identificăm rând pe rând cauzele pentru care mor pieţele gălăţene, sau cum au murit din naştere unele precum cea din Micro 21 sau Piaţa Veche din zona blocurilor P care duc spre faleză. Una din cauze (nu musai prima) constă în cheltuielile mari cu întreţinerea unor structuri greoaie, din betoane, marcă „specială” a arhitecţilor incompetenţi gălăţeni, care ştiu să construiască doar „cazemate”. O altă cauză ar fi cea legată de numărul mare de salariaţi ce căpuşează unitatea şi ale căror salarii însumează câteva milioane de lei. Mor pieţele gălăţene deoarece concepţia de organizare şi vânzare a produselor este greşită, un amestec de ţigănie ce nu s-a mai văzut. Adică ar trebui să avem sectoare specifice de vânzare, exact ca în pieţele „de afară”, sector pentru legume, sector pentru fructe, sector pentru lactate şi derivate, sector pentru carne şi produse de carmangerie, sector pentru pescărie, în care toate unităţile să fie grupate. Oare de ce nu văd şi nu recomandă acest lucru măcar cei de la DSV, dacă cei cu ştiinţa managementului nu realizează utilitatea acestora?
La noi piaţa e vraişte sau varză, e aşa, un fel de amalgam, de bazar oriental, în care fluxurile sau optimizarea pe sectoare şi produse nu există.
Tot auzim în peisajul celor proşti şi care îşi dau cu părerea în orice, mai ales din politic, că această chestie cu „mor pieţele gălăţene” este implacabilă, că este un fenomen ireversibil, datorită marketurilor şi supermarketurilor. Nimic mai FALS, nimic mai FACIL ca explicaţie a NEPUTINŢEI. Păi ce, în Occidentul dezvoltat nu există aşa ceva de zeci şi zeci de ani? Şi totuşi pieţele agroalimentare există, funcţionează, sunt bine-mersi. De ce? De ce la ei se poate şi la noi nu? Una dintre cauze ar fi că la ei pieţele funcţionează numai cu producători autentici şi autohtoni, pe când la noi majoritatea copleşitoare a celor care vând în piaţă sunt intermediari, samsari, adevărata MAFIE a pieţelor. Pentru că nu avem decât câteva magazine de producător, pentru că adevăraţii producători agricoli nu au loc şi sunt alungaţi din pieţe, în primul rând prin nepăsarea autorităţilor şi golănia ciorilor care au acaparat terenul. Această pecingine a hoţilor şi infractorilor care dictează preţurile produselor, care în prezent sunt mai ale drakului aliniate decât era mercurialul pe vremea lui Ceaşcă. Ce piaţă liberă este aceasta când toate preţurile sunt ordonate la aceeaşi sumă? Păi mergeţi în piaţă la Paris sau Viena sau chiar la Bucureşti, în Dristor, şi o să vedeţi cum cartofii, vinetele, roşiile au alt preţ de la o tarabă la alta. Că marfa nu este aceeaşi, ca trasă la xerox, că nu are aceeaşi sursă a provenienţei, că nu este identică cu cea din marile lanţuri de magazine. La noi merele sunt aduse cu TIR-urile din Polonia, exact ca în marketuri, şi nu de la Lieşti, Tg. Bujor, Voineşti sau Tg. Frumos. La celelalte produse, exact acelaşi traseu, producător din Turcia, Grecia şi mai apoi pieţele gălăţene. În pieţele de en-gros din valea oraşului, de pe str. Basarabiei, zi şi noapte cară TIR-urile marfă şi o depozitează, după care vin samsarii cu dubiţele şi hop la piaţă. Păi dacă în piaţă găseşti aceleaşi produse ca la market, de ce să te mai duci la prima? Cei din administraţia pieţelor ar trebui să conlucreze concret (nu gargară) cu toate instituţiile statului din domeniul agricol, cu asociaţiile de profil, cu marii producători agricoli autohtoni din judeţ şi din ţară. Direcţia Agricolă ar trebui să se implice continuu şi eficient, nu numai de Ziua Recoltei, într-un festivism grotesc şi de prost gust.
O altă cauză pe care o identificăm este cea legată de mărirea în mod constant, mai ales în ultimii doi ani, a chiriilor, a taxelor şi a tot ceea ce presupune a fi „prezent”, în a vinde în pieţele gălăţene. Acestea au devenit sufocante pentru cei mici, în primul rând, dar şi pentru ceilalţi, asta aşa…, ca să se realizeze „PLANUL” şi „PROFITUL” impus de PRIMĂRIE şi mai apoi şi recompensele de încă douăsprezece salarii în plus la sfârşitul anului. Mulţi îşi iau lumea-n cap din cauza jupuirii la care sunt supuşi de administraţie, de mafie, de taxele de protecţie, de taxa pe parcare, de taxa de pază, de taxa… pe aerul pe care îl respiră. Uite, de aceea zeci şi zeci de tarabe şi locuri în piaţă sunt goale, e pustiu, bate vântul.
Nu vrem să încheiem fără a mai aduce în dicuţie o problemă, care e aşa, ca un fel de sabotaj pentru pieţe, dar mai ales pentru Piaţa Centrală şi care vizează locurile de parcare pentru maşini. Oamenii vin la piaţă cu maşina în cele mai multe cazuri, vin de la serviciu sau nu, cară sacoşe pline, maşina devine astfel o utilitate. Păi de ce nu există acelaşi tratament în piaţă ca la supermarketuri? De ce la acestea sunt locuri de parcare şi nu se plăteşte, iar în Piaţă când găseşti loc plăteşti musai, iar când nu ai loc renunţi, pleci, înjuri şi te duci la marile magazine. Sistemul de parcare, după lungi chinuri, studii (?!?), ani de zile, într-o zonă sufocată, din păcate e nereuşit, insuficient şi în nici un caz optimizat sau eficient, ceea ce face ca mulţi potenţiali cumpărători să renunţe din start în a mai dori să vină în Piaţă. Trebuie gândit, trebuie făcut ceva. Dacă la toate acestea mai adăugăm „excesul de zel”, amenzile poliţiştilor ce stau „călare” toată ziua, e clar de ce cumpărătorii sunt înjumătăţiţi. Nu că poliţiştii nu ar fi necesari…
Acum, noi, cu bună ştiinţă, în demersul nostru am încercat nu atât să învinuim, să arătăm cu degetul, ci doar să sesizăm unele aspecte care dacă vor sta pe masa de lucru a conducerii şi a celorlalţi factori importanţi, pot duce la găsirea de soluţii pentru ca PIEŢELE SĂ NU MOARĂ.

Observator 15 - februarie - 2019

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...