logoImpact EST nr. 827 - 12.07.2020

Într-una din zile am văzut la televizor o emisiune în care se evidenţia fără echivoc, cum era umilită la maximum, cu tot felul de jigniri – marca romanes – înjurături, băgări mai puţin scoateri de organe genitale de nişte indivizi burtoşi, şi bine tatuaţi, până şi pe creier, uniforma poliţiei române, care, întâmplător?, se afla aşezată pe salariaţi de-ai lui Marcel Vela, ministrul de interne, plantat de liberalii lui Orban Ludovic. Sărăcuţii de ei, le tremura cascheta pe vârful capului, chistoalele dârdâiau din toate încheieturile, împreună cu mâinile care, chipurile le susţineau. Noroc ca învăţaseră, în cele trei luni de cursuri cu ziua, în care cineva, din civil poate ajunge organ, cum se merge repede cu spatele. Tot sugubeaţa noastră poliţie a învăţat la Academia de trei luni, perioadă în care au putut fi pregătiţi profesional, să nu se amestece în fenomenele infracţionale, decât atunci când este vorba de barosani, de şefii lor, de tot felul de politicieni de la vârful piramidei, persoane cu conturi grase şi bolizi la scară. Cu interlopii, fiind barabara, nu-i nevoie să intervină, decât, doar, dacă este cazul, în favoarea acestora. Exemplele sunt atât de multe, încât, dacă am enumera măcar 1% deja spaţiul tipografic ar deveni insuficient.
Vom anunţa doar incidentul cu cetăţeanul din zona Olteniei, care a fost tăvălit de o maşină, deşi omul a făcut o cascadorie, aruncându-se pe capota bolidului. Când purtătorii de pistol şi caschetă, plătiţi din banii cetăţenilor au fost informaţi despre accident, aceştia, cu zeflemeaua la purtător, ar fi replicat cu exces de turpitudine: De ce ne deranjaţi pentru un lucru mărunt, domnule? Şi au continuat să-şi bea cafeaua imperturbabil, ca să nu-şi deranjeze digestia. Când au mai auzit că cea care făptuise infracţiunea se numeşte doamna Elvira şi este deputat PSD, s-au felicitat şi mai mult că nu au intervenit. Un alt exemplu dintre multele existente, a fost atunci când minora de 17 ani a sesizat organele care, în mod normal ar trebui să se ocupe cu liniştea şi ordinea publică, despre faptul că, deocamdată, fusese doar violată, dar că i s-a promis că viaţa ei, pentru un fost condamnat pe viaţă (sic) şi care avea la activ doar vreo 5 crime, nu face doi bănuţi, miliţia noastră, altfel mofturoasă şi nemulţumită mai tot timpul, a suflat în cafea, a scuturat scrumul de la ţigară, în rest, pa puiu, lăsându-l pe individul care gârâia de puşcărie să-şi facă meandrele, iar acesta, om practic, n-a pierdut timpul, şi i-a dat foc cu benzină, uitând că iarna trecuse de mult. Ca să nu mai spun că, pentru ca acest monstru să fie repus în libertate (?!) au trebuit să concureze anumite personaje pernicioase, persuasive, dintre care unii au conceput o lege groaznică, crezând că la un moment dat îi va proteja pe ei (aici putem da exemple pe Dragnea, Tudorel slugărel, Iordache, Nicolicea) şi cei care au pus-o în aplicare, recte, judecătoarea de la Vînju Mare, Mihaela Popescu. Şi din câte se spune nu era singurul cu condamnarea maximă eliberat de aceasta.
Toţi aceştia, începând cu miliţienii care n-au intervenit la timp, şi cei enumeraţi mai sus, pot fi încadraţi la complicitate la crimă, şi pedepsiţi ca atare.

Povestea guvernatorului BNR, fost ciripitor la SEICO, sub numele de cod „MANOLE”

CNSAS a cerut în instanţă „constatarea calităţii de colaborator al securităţii”, pentru Mugur Isărescu . Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti. Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de Contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii de constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de personaje; art. 3 lit 9 (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană se arată în comunicatul dat de instituţie după şedinţa de marţea trecută a Colegiului.
În urmă cu trei ani, România liberă a scris că Mugur Isărescu a fost colaborator al securităţii sub nume de cod „Manole”.
La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea să verifice calitatea de colaborator al securităţii a guvernatorului BNR, însă Parlamentul a modificat legea, adăugând persoana care ocupă această funcţie între cele pentru care se poate cere această verificare.
Ziarul Bursa scria anul trecut că avocatul Gheorghe Piperea a cerut CNSAS, printr-o asociaţie pe care o conduce, să verifice dacă Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea. Prin urmare, Mugur Isărescu a fost recrutat ca ofiţer în anul 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi timp a fost angajat la IEM. Istoria acestui institut a intrat în atenţia Publică după ce ziarul România liberă a publicat documente din care reiese că, pe vremea când era angajat la IEM, Mugur Isărescu a semnat note informative sub numele de cod „Manole”.
Într-o notă din septembrie 1986, sursa „Manole” vorbeşte despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie „Manole” îşi menţionează adresa de domiciliu: Str. Miron Constantinescu, nr. 33, bl. Z 11. Într-un alt document al Securităţii, datat 1979, aceeaşi adresă îi este atribuită cu numele real, Isărescu, Constantin Mugurel (…) domiciliat în Bucureşti str. Miron Constantinescu, nr. 33, bl. Z 11.
Ceea ce era de demonstrat.

DIP - DIP 26 - iunie - 2020

Lasa un raspuns


De ce vor rămâne r

Statul român s-a decis să fie un anti-Robin Hood, adică ...

Ambiţii estivale

Politehnica Iaşi şi, mai ales, Dinamo Bucureşti, nu mai vor ...

Să-i cunoaştem pe

Păi, să lăsăm lehamitea deoparte şi să cunoaştem...o parte dintre ...