logoImpact EST nr. 784 - 22.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Pe 25 martie 2017, porţile fabricii de clopote din Innsbruck au fost deschise pentru a permite vizitatorilor, veniţi nu doar din Austria, ci şi din Italia şi Germania, să vadă şi să asculte pentru prima oară sunetul clopotului care va răsuna în Catedrala de la Bucureşti.
Şase bărbaţi, aşezaţi de o parte şi de alta, abia dacă reuşesc să tragă funia pentru a pune clopotul în mişcare. Din clopot răsună o vibraţie pe care niciun microfon standard nu poate să o înregistreze şi niciun sistem acustic obişnuit nu poate să o redea.
Clopotul destinat Catedralei Ortodoxe din Bucureşti, de peste 25 de tone, a fost turnat în Austria, la unul din cele mai importante ateliere de profil din Europa, firma Grassmayr din Innsbruck, activă din 1599. Până în noiembrie 2016, data la care a fost turnat clopotul românesc, recordul era deţinut de Clopotul Sfântului Petru al celebrei catedrale din Koln (Germania), amplasat în anul 1922, care cântăreşte 24 de tone.
Prietenii îl numesc un „Stradivarius al clopotelor” pe campanologul italian Flavio Zambotto, unul dintre puţinii profesionişti care se ocupă cu proiectarea şi acordarea de clopote pe întreg continentul european, cel care „a dat voce” clopotului mare al Catedralei Neamului.
Clopotul a fost turnat pe 11 noiembrie 2016 şi cântăreşte peste 25 de tone, mai precis 252 chintale. Are un diametru de 3,35 metri. Devine astfel cel mai mare clopot în mişcare din lume situat într-un edificiu religios, depăşindu-l pe cel din catedrala din Koln. Ca diametru, firma Grassmayr a mai construit clopote mari, cum ar fi, acum patru ani, unul care a fost dus pe Muntele Tabor, din Israel. Dar, în acel caz, diametrul era inferior celui destinat Catedralei: doar 2,87 metri„, precizează Flavio Zambotto. Aliajul de bronz utilizat este format din 78% cupru electrolitic, cu puritatea de 99,99%, şi 22% staniu electrolitic, cu aceeaşi puritate. La realizarea lui a lucrat o echipă de 25 de experţi provenind din 4 ţări europene. Trei săptămâni, atât a durat procesul de răcire a clopotului, după turnarea din luna noiembrie. „A urmat verificarea şi acordarea lui. Clopotul a fost acordat pe nota DO2. La testare, toate rezultatele au fost excepţionale„.

„Clopotul Catedralei române are un sunet divin: puternic, profund, lung. E un sunet care te îmbrăţişează, te marchează”

Campanologul italian a examinat clopotele cele mai cunoscute din Italia şi Europa: “Colaborarea pentru crearea clopotului destinat Catedralei din Bucureşti este cea mai mare realizare profesională a mea până în acest moment. Fiecare clopot are povestea şi sunetul său. Sunt clopote care au un sunet ce “deranjează” într-un fel urechea. Sunt şi altele, unice, fiecare în felul său, care au un sunet pur, divin. Există clopote vechi de sute de ani pe care le-am restaurat şi le-am acordat. Aşa am avut ocazia să constat că meşterii clopotari aveau o tehnică extraordinară, sub multe aspecte neschimbată până în ziua de azi.
Am avut onoarea să lucrez la acordarea unor clopote faimoase, cum ar fi unul din cele mai vechi din Italia – Campana della Rota – în Vatican, creat în 1215. Fiecare clopot pe care îl acordez e ca un fiu pentru mine şi toate reprezintă ceva special. Cel al Catedralei române este însă cu totul deosebit: are un sunet divin. A fost emoţionant să-l aud prima oară: puternic, profund, lung. E un sunet care te îmbrăţişează, te marchează”.
Tot la Innsbruck au fost realizate şi celelalte cinci clopote instalate în turnurile Catedralei şi sunt acordate astfel: Do2-Do3-Mi3-Sol3-La3-Do4 Greutatea lor va fi cuprinsă între 500 kg şi 3400 kg. “Putem vorbi de o adevărată arhitectură a sunetului, trei octave complete. Un clopot are armonia sa proprie, dar împreună vor avea o eufonie ulterioară, ceea ce face ca, împreună cu greutatea, să reprezinte un unicat în lume”.

„Nimeni nu a putut să înregistreze sunetul real al clopotului”

Sunetul unic al clopotului se datorează în primul rând calităţii materialului folosit – un aliaj de bronz cu o puritate de 99,99% – dar şi dimensiunii: cu cât este mai mare, cu atât sunetul este mai grav.
Vestea despre turnarea unui clopot de o asemenea calitate şi dimensiune s-a răspândit printre pasionaţii de clopote de pe întreg continentul. “Suntem martori la un eveniment istoric”, e doar un mesaj postat pe reţelele de socializare. În ziua în care fabrica a permis accesul publicului, doar din Italia au venit peste 100 de vizitatori să vadă şi să audă clopotul.
Câteva sute de persoane au admirat şi au ascultat clopotul în prima zi de deschidere; el a fost făcut să vibreze la fiecare oră, prin lovire din exterior. Majoritatea au încercat să surprindă momentul cu camera de filmat sau cu smartphone-ul, dar nimeni nu a reuşit să capteze sunetul real. Ceea ce au auzit cu urechile lor, mi-au spus că e cu totul altceva faţă de ce au reuşit să înregistreze. Este o explicaţie tehnică, de fond. Un microfon standard nu poate prinde decât jumătate din frecvenţele joase ale clopotului. Acelaşi lucru şi la redarea sunetului: abia dacă se aud jumătate din vibraţii. Chiar dacă am vorbi, ipotetic, de o înregistrare bună, ar trebui să avem un echipament cu totul special, cu cel puţin un subwoofer”, explică Flavio Zambotto.
De altfel, adaugă expertul italian, “calitatea şi puritatea sunetului nu depind de parametri subiectivi, ci sunt măsurabile şi pot fi comparate. După turnarea clopotului am făcut toate testele şi măsurătorile prevăzute, iar rezultatul a fost unul excepţional, cu o toleranţă de 0 (zero)%! Nu a fost deloc uşoară obţinerea unui asemenea rezultat, ţinând cont, mai ales, de dimensiunea clopotului. Rezultatul se datorează şi muncii în echipă şi colaborării armonioase, în special între cei doi fraţi ingineri Grassmayr, a treia generaţie de proprietari ai fabricii”.
Şi mai spune ceva Flavio, ceva care ne face să usture pleoapele pe dinăuntru şi să nu putem înghiţi timp de câteva bătăi de inimă, comparând ura şi nimicnicia conaţionalilor cu admiraţia şi preţuirea străinilor: “Cred că e un motiv de mândrie pentru România, la fel cum este o mândrie şi pentru noi toţi, cei care am contribuit la lucrările de construcţie”.

Dan Manole 11 - ianuarie - 2019

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...