logoImpact EST nr. 778 - 19.06.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Bucureştiul este cel mai mare oraş ortodox şi al şaselea cel mai mare oraş din Uniunea Europeană. Bucureştiul este, pe de altă parte, capitala europeană care are cele mai multe biserici demolate. Deşi regimul Ceauşescu a dărâmat 20 de biserici şi mănăstiri şi a mutat 11, „ascunzându-le” după blocuri, demolarea locaşurilor de cult a început cu 100 de ani înainte de Ceauşescu; pe Calea Victoriei, de exemplu, au fost dărâmate trei mănăstiri în secolul XIX: una era Biserica Măgureanu, în faţă Liceului Sf. Sava; a două era Sfântul Ion (unde se află acum palatul CEC); a treia, Biserica Sărindar, pe locul actualului Cerc Militar.
Plus mănăstirea Stelea, construită în anul 1580 şi dărâmată în 1850, Caimatei (a lăutarilor), construită între anii 1730 şi 1732 şi demolată în 1891 pentru realizarea B-dului Carol, mănăstirea Domniţa Bălaşa, aflată pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), construită în 1744 cu trei nave, arsă în 1838, reparată în 1842 şi demolată în 1871. Ateneul Român a fost înălţat pe locul unde a fost demolată o biseric[, iar Palatul Băncii Naţionale, de asemenea.

Micul Paris s-a construit pe ruinele a zeci de biserici şi mănăstiri, iar oraşul de blocuri şi palate s-a făcut prin amputarea oraşului spiritual

Unii deplâng suma de 180 de milioane de euro, pe care România a cheltuit-o pentru înălţarea Catedralei Mântuirii Neamului; sunt aceiaşi care îşi trăiesc fericiţi zilele într-o clădire de 14 ori mai mare şi mai urâtă, Casa Poporului, care a costat peste 2 miliarde de dolari şi pentru care regimul Ceauşescu ne-a ţinut în frig şi foame.
Alţii deplâng construcţia catedralei şi cer înlocuirea ei cu spitale, dar nu zic nimic de faptul că fonduri europene de jumătate de miliard de euro aşteaptă zadarnic să fie cheltuite pentru spitale sau de faptul că sute de milioane de euro din bugetul sănătăţii sunt plătite anual producătorilor de medicamente pentru a plimba sute de „profesori doctori” pe la safari în Africa de Sud sau la „congrese” pe plajele de la Cancun.
În fine, alţii deplâng cei 80 de milioane de euro cheltuiţi pentru catedrală, cerând în schimb construcţia de şcoli, dar uită să se mai indigneze de faptul că România a cheltuit o suma dublă pentru a stipendia regimul corupt al lui Plahotniuc de la Chişinău sau o sumă similară pentru a renova grădiniţele în limba rusă sau găgăuză sau „moldovenească” cu firmele aceluiaşi Plahotniuc.
Să mai întreb de miliardele de euro investite în universităţi „performante” prin te miri ce cotloane?
Mult-criticata Catedrală a Mântuirii Neamului va rămâne singurul act simbolic prin care a şaptea naţiune a Uniunii Europene îşi marchează Centenarul şi singura urmă lăsată de generaţia actuală într-o capitală care nu e în stare să termine nimic din ceea ce începe. Ei bine, Catedrala va rămâne singura zidire majoră spirituală care ar mai putea potoli îndârjirea mercantilă care a dus la construirea a nu mai puţin de 123 de mall-uri.

Fiecare naţiune europeană este „clădită” în jurul unei catedrale

Orice mare naţiune europeană şi-a clădit identitatea în jurul unei catedrale şi orice mare oraş european începe în faţa unei catedrale. Miezul Europei se află la Roma, iar miezul Romei este grupul celor patru catedrale patriarhale (San Pietro din Vatican, Santa Maria Maggiore, San Giovanni in Laterano şi San Paolo fuori le Mura) .
Naţiunea franceză s-a clădit în jurul Parisului, iar Parisul în jurul catedralei Notre Dame, Imperiul britanic începe în mijlocul Londrei, la Westminster Abbey. Gloriosul Imperiu Spaniol s-a format în jurul Catedralei din Sevilla, iar cel portughez în jurul Mosteiro dos Jeronimos. Toate marile oraşe italiene au în mijlocul lor câte o catedral[ impunătoare, printre care strălucesc Domul din Milano sau San Marco din Veneţia.
Lumea ortodoxă este, la rândul ei, dezvoltată în jurul marilor catedrale: cea mai impunătoare amintire a Imperiului Bizantin a rămas Hagia Sophia, iar Moscova, inima Rusiei, începe în faţă catedralei Vasili Blajenîi.
Capitalele care nu aveau o catedrală pe măsură au făcut eforturi supra-omeneşti să o obţină: în Madrid a fost ridicată, în 1993, Catedral de Santa Maria La Real de La Almudena, care a costat aproape 1 miliard de dolari; la Belgrad sârbii au construit monumentala Hram Svetog Save (care i-a costat peste 200 milioane de dolari), iar bulgarii au pus în centrul Sofiei, încă de la 1912, Hram-pametnik „Sveti Aleksandar Nevski”.

Petrişor Gabriel Peiu 11 - ianuarie - 2019

Lasa un raspuns


Un popă criminal a

Trimiterea în judecată a fost făcută abia după un an Cel ...

Iată în ce vilă s

Despre „că nu-s io, îs frate-miu” am mai auzit, dar ...

Humelnicu, iar secre

Fostul fotbaliator cu piciorul, Marius Humelnicu, actualmente bănuit că ar ...