logoImpact EST nr. 784 - 19.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Desigur, am putea trimite cererea instituţiei Avocatul Poporului în nume personal. S-o semneze unul dintre noi şi să aştepte răspuns de la Ciorbea. În conformitate cu Legea 544/2001, Actualizată în 2016, privind liberul acces la informatiile de interes public, ar urma să-l întrebăm ceva concret: câte scrisori ale Iniţiativei civice „Un timbru pentru Dreptate” a primit. Dar iată, o tipărim şi o trimitem sub forma unui demers la lumină, public.

Iniţiativa la care ne referim aparţine unui grup de români care nu vor să renunţe la cetăţenia lor, chiar dacă nemernicia conducătorilor i-a gonit din ţară. Interesant de menţionat este că primul pas – ideea şi scânteia revoltei – aparţine unui gălăţean care trăieşte acum în Germania, Octavian Stîngă. „Acest demers l-am iniţiat pentru a corecta o nedreptate, reprezentarea prea diluată a românilor din Diaspora în Parlamentul României. Când spun români din diaspora mă refer atât la cei circa 700.000 de români cu domiciliul în străinătate, cât şi la cei peste 3 milioane de cetăţeni români care şi-au stabilit reşedinţa în străinătate”, a specificat Octavian Stîngă.

„Prin Anexa nr.1 la Legea 208/2015, pentru cetăţenii ce au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se încalcă caracterul egal al votului, prevăzut de art.62 din Constituţie. Aceştia sunt grupaţi într-o singură circumscripţie electorală (nr. 43), care dă doar 2 mandate de senator şi 4 mandate de deputaţi. Deşi normele de reprezentare au fost aplicate uniform pentru celelalte 42 de circumscripţii (uneori anumite circumscripţii primind şi un spor de mandate), acest lucru nu s-a întâmplat şi în ce priveşte circumscripţia nr.43. Conform acestor norme de reprezentare, fie şi dacă s-ar lua în calcul doar cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării înscrişi în Registrul electoral (aproximativ 600.000 la data alegerilor parlamentare din 2016), pentru circumscripţia 43 ar fi trebuit acordate un număr de 4 mandate de senator, respectiv 8 mandate de deputat. Astfel, acelaşi număr de cetăţeni români, dar cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, au parte de o reprezentare cu cel puţin 50% mai mică, faţă de acelaşi număr de cetăţeni români, dar cu domiciliul în ţară, din oricare altă circumscripţie electorală din ţară. Dacă se iau în calcul toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării (în număr de 2.663.774 numai în Uniunea Europeană, conform EUROSTAT, pe baza datelor oficiale furnizate de statele membre), care trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi de reprezentare, disproporţia devine uriaşă”, a explicat, la rândul său, avocatul Mihai Neacşu, cel care le-a acordat diasporenilor asistenţă juridică la redactarea petiţiei.

Din 465 de parlamentari, doar şase îi reprezintă pe românii din Diaspora, deşi în străinătate trăiesc milioane de concetăţeni. Practic, în acest mod, milioanelor de români forţaţi să-şi părăsească ţara, li se mai ia un drept fundamental, garantat cică de Constituţie: dreptul de a fi reprezentaţi corespunzător şi proporţional în Parlamentul României. Revoltat de acest lucru, Octavian Stîngă a hotărât să treacă la acţiune şi să pună problema pe masa CCR, prin intermediul Avocatului Poporului. În jurul lui s-a coagulat un grup de entuziaşti din România şi diaspora şi, ajutaţi de un jurist – avocatul Mihai Neacşu, au întocmit o petiţie prin care îi cer lui Victor Ciorbea să ridice la CCR problema neconstituţionalităţii legii 208/2015 privind alegerile parlamentare. Totodată, iniţiatorii demersului îi îndeamnă pe români să li se alăture şi să trimită şi ei sesizări similare lui Victor Ciorbea. Acestea trebuie făcute în scris, prin poştă (motiv pentru care acţiunea se şi intitulează Un timbru pentru dreptate) nu online, iar petiţia poate fi descărcată de aici: https://untimbrupentrudreptate.com/.

Mesajul iniţiatorilor este limpede:

„România de astăzi și de mâine se construiește cu toți românii, oriunde s-ar afla ei. De aceea, și cetățenii români din afara hotarelor țării trebuie să aibă cu adevărat un cuvânt de spus în felul în care se guvernează țara, exercitându-și deplin dreptul de vot și fiind drept reprezentați. Cum vom face asta:

Vrem ca legile din România să țină cont de egalitatea în drepturi & de realitățile din afara granițelor țării, cum ar fi numărul adevărat al cetățenilor români din străinătate.

Vrem să educăm cetățenii români din afara granițelor să contribuie/voteze.

Vrem să lucrăm cu instituțiile românești și europene pentru a face ca cetățenii români din afara granițelor să aibă un cuvânt de spus în țara lor de origine.”

De ani de zile, otrăvirea bine calculată încearcă să bage ură şi înstrăinare între români. Dacă vă amintiţi, sămânţa de zâzanie a fost semănată încă din 1990, pe motiv că n-au dreptul la cuvânt cei care n-au mâncat salam cu soia. Pentru tot spectrul politic, populat de toate spectrele politice, diasporenii sunt o ameninţare şi o realitate incomodă. Ei au plecat în bejenie constant, indiferent cine a fost la putere – aşa-zisele stânga sau dreapta. Pentru ei, toate partidele care au guvernat s-au dovedit a fi clanuri de tâlhari, în cârdăşie rotativă. Nu şi-a părăsit nimeni ţara de bine. Ar fi simplu să insinuăm că pentru cei plecaţi nu au contat decât beneficiile materiale, dar mai abitir decât sărăcia i-a gonit nedreptatea, hoţia căţăraţilor, lipsa de perspective şi de speranţă. Completaţi petiţia, puneţi-i un timbru şi trimiteţi-o d-lui Ciorbea. Zidul de hârtie al revoltei îl va aştepta chiar dacă îşi va lua vreun rest strategic de concediu.

Dan Manole 31 - ianuarie - 2019

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...