logoImpact EST nr. 853 - 20.01.2021

România s-a grăbit să închidă şcolile fără să aibă în prealabil o analiză clară şi argumentată.
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul liberal Ludovic Orban au luat câteva decizii dure pentru a demonstra că luptă cu virusul, dar în acelaşi timp păstrează ţara într-un relativ scenariu suedez neasumat, pentru a justifica posibilitatea organizării alegerilor parlamentare pe 6 decembrie. E o formulă tradiţională prin care liderii autohtoni preferă aproximaţiile de dragul propriilor interese, în locul responsabilităţilor.
Toţi elevii din România au trecut la învăţământul online odată cu începutul acestei săptămâni, cu toate că datele oficiale existente nu justifică această măsură, dacă ele sunt corecte şi transparente până la capăt.
1) În primul rând, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro, doar 6,53% din populaţia aflată în grupa de vârstă 0-19 ani a suferit infecţii din pricina noului coronavirus, până la finele lunii octombrie. La începutul şcolii, în septembrie, 6,18% din persoane din aceeaşi categorie fuseseră infectate. Aritmetica arată, deci, că de la 15 septembrie încoace avem în faţă o creştere procentuală de numai 0,35 în rândul elevilor şi preşcolarilor, ceea ce ne conduce la concluzia că şcolile nu reprezintă un focar de răspândire a virusului.
2) Apoi, şcoala online, chiar dacă ar fi de cea mai bună calitate şi ar fi eficientă pentru şcolarii mici, lasă pe dinafară pe mulţi copii fără posibilităţi, pe cei din familiile care trăiesc de la o zi la alta, dar mai cu seamă pe cei care provin din comunităţile de romi. 50.000 de gospodării din România nu au curent, fiindcă se află prea departe de liniile electrice, iar în afara acestora există blocuri întregi, în cele mai mari oraşe din ţară, unde curentul a fost întrerupt, pentru că locatarii nu au putut să-şi plătească facturile. Potrivit Institutului Naţional de Statistică doar 75% dintre români au acces la internet. Aplicând acest procent la cele 3 milioane de elevi, putem ajunge la concluzia că circa 750.000 de copii nu pot participa la şcoala online fiindcă nu au internet.
3) Ţările cele mai importante de pe continent, Germania, Franţa, Marea Britanie, cu toate că au instaurat o carantină generalizată, au fost reticente să închidă şcolile, cu toate că numărul infectărilor la mia de locuitori este mult mai ridicat, decât, spre exemplu, în România, Grecia sau Slovacia, state care au decis să treacă total la învăţământul online, fără să aibă infrastructuri de cea mai bună calitate. În cazul României decizia autorităţilor este legată de incapacitatea de a ţine sub control şcolile, de faptul că numărul elevilor dintr-o clasă autohtonă continuă să fie în jur de 30, faţă de ţările dezvoltate unde multe clase au doar 15-20 de elevi. Spaţiile de mişcare sunt destul de restrânse în majoritatea şcolilor autohtone, iar copiii poate că sunt mai impulsivi, mai puţin obişnuiţi cu o disciplină riguroasă.
4) Copiii din România sunt oricum rămaşi în urmă cu materia de anul trecut, iar ministerul Educaţiei nu a încercat astă vară să recupereze timpul pierdut. Resursele pedagogice online sunt precare şi, cel puţin până acum, profesorii nici măcar nu au fost verificaţi dacă şi cum îşi ţin lecţiile.
5) În multe localităţi din România există puţine infectări sau chiar deloc, şi nu e clar de ce autorităţile insistă să închidă absolut toate şcolile din ţară.
6) Rămân deschise, pe de altă parte, aşa numitele after-schools, sisteme private de meditaţii în grup, unde copiii pot merge în fiecare zi să-şi pregătească temele şi să petreacă timp împreună cu prietenii şi colegii lor. Pericolul transmiterii virusului nu contează în această situaţie.
7) Şcoala online a relativizat şi mai mult sistemul de educaţie din România, multe dintre examenele date în vară au avut subiecte excesiv de uşoare, iar la finele săptămânii trecute, ministra Monica Anisie a anunţat că în acest an şcolar vor fi anulate tezele şi că în locul lor vor fi obişnuitele evaluări care se fac la orice materie. O idee bună pentru a nu-i stresa pe copii în această perioadă complicată, dar în acelaşi timp şi o formulă care îi va încuraja pe mulţi elevi să ia în uşor şcoala, să nu se pregătească, să mizeze pe ceea ce se întâmplă la întâlnirile online.
Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a comparat recent supermarketurile cu şcolile, explicând că ambele sunt esenţiale pentru existenţa oamenilor şi, ca atare, ambele ar trebui menţinute deschise: „şcolile sunt supermarketuri educaţionale”, a spus apăsat singurul ministru al învăţământului care a generat o reformă a acestui domeniu.
Decizia premierului liberal Ludovic Orban de a trece toate şcolile în regim online ar putea avea efecte serioase asupra copiilor, mai ales că în România, conform ultimelor evaluări făcute de PISA, 44% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali. PISA este Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor lansat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Analfabetismul funcţional este definit de evidenţa că un elev care citeşte un text nu poate explica şi nu înţelege despre ce este vorba în acel text. Scorurile obţinute de elevii români sunt oricum în scădere faţă de evaluările anterioare (2012 şi 2015). La matematică, lucrurile sunt şi mai grave, fiindcă aproape jumătate dintre elevii români testaţi nu au ştiut să facă operaţii de bază sau să convertească lei în valută.
Trecerea la şcoala online s-a făcut cu orice preţ şi peste tot în ţară, doar pentru ca guvernul şi preşedintele să demonstreze că România este în trend cu măsurile luate în Europa, fără ca acest lucru să fie chiar adevărat. Totul pentru a menţine ţara deschisă până la alegerile din decembrie.

Sabina Fati, Deutsche Welle 27 - noiembrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Ce troc! Dai mită 1

Da, dar eu şi sămtămânalul pamfletistic Impact-est nu avem voie ...

Fără portbagaj şi

Poliţiştilor locali, mai ales celor de la rutieră, care câştigă ...

Ciorici a picat la p

În sfârşit a venit vremea ca tizul meu întru nume ...