logoImpact EST nr. 871 - 16.05.2021

Ce am de reproşat României? Ce e de admirat aici? Ce e de iubit în ţara mea? Ce e de lăsat? Merg zilnic, cu două mijloace de transport la birou, unde am colegi minunati, ies cu prietenii şi trebăluiesc prin gospodărie. Cât am călătorit prin lume nu m-am simţit niciodată discriminată sau jignită ca româncă, dar am simţit scepticismul ei faţă de România. Din neştiinţă, nu din răutate, dar cu un oarecare sâmbure de adevăr. De când a început acest circ politic, România este mai prezentă ca niciodată în mass-media din străinătate. Astfel, au ocazia şi cei care până acum poate nici n-au auzit de România să o cunoască. Şi cum! Negativismul este peste tot  valoarea principală a unei ştiri. Toţi mă întrebau de România: ce se întâmplă? Şi eu (de altfel, mereu la curent cu politica) mă chinuiam să le explic cât mai pe înţelesul lor, ceea ce nici pentru mine nu era  limpede: toţi poartă câte o vină sau mai multe, totuşi cetăţenii îi aleg şi totuşi alegerea lor nu este respectată, pentru că vin alţii cu pretenţii de a salva barca afundată în mocirlă.  Încercam sa le spun  că, ştiţi, noi avem mulţi tineri iluştri în România, dar niciunul nu intră în politică, iar toţi politicienii noştri sunt nişte demagogi inculţi, care şi-ar da şi familia pentru un colţ de funcţie înaltă. Aşa că le spuneam cu zâmbetul pe buze că România nu e aşa de necivilizată cum aud ei, doar că atmosfera politică a noastră este momentan complicată.  România merge în sus, România e o ţară veselă, cu oameni spontani şi (încă) multe familii longevive şi fericite. Fiecare ţară îşi poartă desaga cu moştenirea păcatului înaintaşilor, cu dorurile ei, cu oamenii înnobilaţi prin cultura ei şi cu uscăciunile ei fără-de-ţară. Nu există culturi inferioare sau proaste, ci doar oameni care se leapădă de cultura lor autentică şi tânjesc spre bogăţii artificiale. Ţările sunt la fel, oamenii fac diferenţa: există oameni care îşi iubesc ţara şi oameni care se iubesc doar pe sine. Şi, în orice caz,  fiecare ţară, la fel ca fiecare om, are momente de glorie şi momente de blestem. România va înflori negreşit când va fi vremea, când vom şti s-o preţuim, aşa cum americanii îşi preţuiesc ţara împachetată în vise confecţionate de un marketing născut şi înrădăcinat în cultura lor, indiferent cum se simte realitatea. Puful e acolo unde ne găsim locul, unde ne sunt cei dragi, unde ştim să apreciem ce avem, unde ne simţim acasă. Indiferent de autostrăzi, de grosimea portofelului, de marca maşinii.

Gabriela Filimon 17 - iulie - 2015

One Response so far.

  1. basil spune:

    FRUMOS si ADEVARAT !

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

În dosarul penal di

Gălăţenii au sfidat din nou instanţa Săptămâna trecută a avut loc ...

Şeful Casei de Pens

Încercăm să plafonăm cuantumul mare şi să creştem pensiile mici, ...

Funcţionar de prim

Funcţionarul public al unei primării, condamnat în trei dosare penale. ...