logoImpact EST nr. 784 - 25.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Sigur că şi băncile sunt tot companii cu capital privat sau/şi de stat, care funcţionează după legi şi reguli specifice, reglementate de cerinţele economiei de piaţă şi de codurile emise de băncile naţionale ale statelor în care funcţionează. Sau aşa ar trebui să fie, nu să funcţioneze ca stat în stat ori chiar mai rău: împotriva statelor, ţărilor şi populaţiei în care funcţionează. Căci braţul pârghiei este mereu în mâna lor şi a partenerilor-antreprenori care se împrumută cumpărând bani de la ele pentru pornirea sau dezvoltarea afacerilor. La fel de adversare şi nu partenere sunt şi cu deponenţii lor persoane fizice sau cu persoanele fizice care cumpără bani de la ele pentru nevoile personale şi familiale.
Să luăm, din memoria imediată, câteva companii gălăţene cu capital privat şi integral autohton, cărora băncile le-a pus pistolul la tâmplă cerându-le insolvenţa, apoi un plan de reorganizare urmat de cele mai multe ori de faliment.
Şi amintim câteva: Grupul de firme Intfor-Profiland, Vega 93 SRL, Vâlceana SA şi Vinificaţie şi Băuturi SA (IVV).
Iată ce-mi spunea iscusitul şi abilul industriaş acum câţiva ani, citez din memorie şi parţial: „Am venit şi eu cu trei milioane de euro de acasă, de pildă şi m-am asociat în afacere cu o bancă prin cumpărare de bani de la ea. Deci, am intrat doi parteneri în această afacere, dar la pierdere am rămas doar eu, iar partenerul nu că mi-a devenit adversar, dar, pur şi simplu, a omorât găina care tot mai oua câte un ou de aur la câteva zile. Le-am explicat că am plecat ca parteneri, venind fiecare cu o sumă de bani. Le tot explic, dar iată că Profiland a fost închisă prin faliment iar Intfor produce sub administrator judiciar”.
Ştiu doar că familiei lui Andrei Lişinschi i-a fost sechestrată şi vândută vila de pe strada Grădina Veche, că i-au fost scoase la vânzare active constând în terenuri şi clădiri etc, chiar dacă partenerul poate se îndestulase suficient şi se mai putea bucura de câştiguri dacă nu bloca activitatea de producţie şi comerţ a acestui grup de firme.
Despre cazul Vega 93 SRL am scris o serie de cinci-şase pagini în Impact-est (vezi arhiva electronică), în care am arătat ce înseamnă insolvenţa impusă de partenerii-bănci. De câţiva ani funcţionează sub administrator judiciar şi aşteaptă de la instanţă şi bănci aprobarea planului de reorganizare care cântăreşte 1,7 kilograme. Între timp, absolut toate bunurile mobile şi imobile ale companiei, întinse de la Gorj la Botoşani, i-au fost scoase la vânzare prin licitaţie.
Situaţie în care compania nu poate lucra în plin, căci nu mai poate participa la licitaţii, fiind nevoită să ia lucrări subcontractate de la alţi constructori care sigur nu-ţi lasă o rată a profitului mai mare de doi-trei la sută.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Vâlceana SA Galaţi, care nu a făcut decât să îndestuleze cu bani o râpă numită Cabinet de Insolvenţă „Bontea Daniela”.
Şi Vâlceana şi-a îndestulat partenerii bănci, dar bunurile ei sunt vândute la licitaţie pe mai nimic, şi înseamnă terenuri şi clădiri, iar directorului companiei (fostei) partenere îi fură şi din raţia de hrană, punându-i poprire şi pe pensie.
Am ajuns şi la Vinificaţie şi Băuturi SA, unde acţionari majoritari şi directorii sunt Gheorghe Radu şi Toni Diaconu. Băncile care le-au fost parteneri le-au cerut insolvenţa şi i-au băgat în faliment.
Dar cine draku să cumpere ditamai conacul de la Umbrăreşti, în care s-a investit masiv, vii şi alte acareturi?
Relevant mi s-a părut punctul de vedere al unuia dintre patronii cu care am discutat. Pentru prima dată cineva a pus problema lipsei de solidaritate a antreprenorilor autohtoni. Un soi de sindicalizare menită să zgâlţâie diktatura partenerilor-bancheri, de parcă băncile mamă de afară le-ar fi dat un ordin să termine odată cu capitalul autohton, cu companiile şi antreprenorii lor români.
Din păcate, nici consiliul director al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Galaţi nu acţionează ca un sindicat încât să-şi permită să ceară bancherilor o altă conduită în parteneriatele în care intră, putând ameninţa chiar cu închiderea lor şi a derulării afacerilor la alte bănci sau, mai concret, la cele cu capital de stat şi la cele cu capital majoritar românesc.
Aşteptăm o reacţie pe tema asta de la preşedintele PIMM Galaţi, care este şi vicepreşedinte la nivel naţional.
Dar o reacţie şi puncte de vedere aşteptăm şi de la antreprenorii şi industriaşii autohtoni.
Tuturor vă urăm sărbători normale!
Ne vedem-citim joi, 10 ianuarie, 2019. La mulţi ani!

Gelu CIORICI 21 - decembrie - 2018

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...