logoImpact EST nr. 784 - 23.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Primul efect se produce asupra alegătorilor indecişi. În statele cu democraţiile fragile, din cauza unui sistem politic instabil, există un procent destul de mare al alegătorilor indecişi, care nu au o opţiune politică clar definită. Conform unor cercetări aplicate s-a constatat că aceştia decid să voteze în ultima fază a campaniei electorale, care poate fi cu o săptămână sau chiar cu câteva zile înainte de alegeri. Acest grup al alegătorilor indecişi, în multe cazuri poate tranşa/decide o luptă electorală. Din acest considerent, sondajele măsluite „coboară în rating” candidatul-ţintă, creând un trend negativ care vrea să spună că „nu are sens să votezi un candidat fără şanse, care oricum nu trece”. Scopul urmărit este simplu: descurajarea alegătorilor indecişi, inocularea unui sentiment de inutilitate a votului către aceşti candidaţi „fără şanse”. Iar ca rezultat, conform aceloraşi cercetări, se constată că alegătorii indecişi, de obicei, preferă să voteze „candidaţii favoriţi”, creaţi inclusiv de către sondaje.
Al doilea efect se produce asupra acelor alegători, care deşi au o poziţie politică mai mult sau mai puţin clară, preferă să dea un „vot util” la alegeri pentru „a nu pierde votul”. Aici ne referim la oameni cu convingeri, dar care nu vor să „risipească votul”. Aceşti alegători cad cel mai uşor victimă manipulărilor prin sondaje. Deşi au o preferinţă clară, decid să dea votul candidatului care „trece” în speranţa scăpării de „răul cel mare” printr-un „rău mai mic”. Această tehnologie funcţionează cel mai bine în turul I, unde alegătorii decid să „sacrifice” electoral candidatul preferat în favoarea unui candidat „cu şanse”. Iar „răspunsul” la întrebarea cine este „favorit” şi cine este „cu şanse” îl dau sondajele manipulate.
Al treilea efect vizează direct candidatul, partidul, staff-ul şi susţinătorii care sunt ţinta sondajelor. Scopul este de a demoraliza militanţii, susţinătorii candidatului/ partidului. Măsluirea sondajelor poate induce o stare defetistă, în special în rândul susţinătorilor concurenţilor electorali care să-şi piardă elanul, motivaţia dedicaţia de a lupta pentru o cauză care este aparent „fără şanse”. Pe de altă parte, în statele cu democraţii fragile, chiar autoritare, prezentarea unui candidat de opoziţie care luptă cu puterea în poziţie dezavantajoasă în sondaje are ca efect descurajarea adeziunii publice faţă de acesta.
Al patrulea efect poate urmări creşterea artificială a ratingului unor candidaţi. Această abordare reprezintă un element de PR pentru unii candidaţi, partide pentru a-i plasa în tabăra favoriţilor.
Un alt efect al manipulării sondajelor este utilizarea acestui instrument sociologic în scopul pregătirii unei fraude electorale. Prezentarea unui rezultat modest în sondaje al concurentului ţintă, dar şi creşterea ratingului unor candidaţi favorizaţi de sondaje va fi un argument pentru a justifica o eventuală fraudă electorală.
Manipularea prin sondaje false, măsluite, este încadrată de către cele mai recente evaluări de specialitate în categoria modelelor de FRAUDĂ ELECTORALĂ.
Este limpede, se ştie acest lucru, metodele prin care votul este fraudat fizic sunt dintre cele mai diverse: anularea voturilor, ştampilarea anticipată a unui număr de buletine de vot în favoarea unui candidat, introducerea de voturi false în urnă, folositea ilegală a urnelor mobile etc.
Fraudarea votului folosind manipularea prin sondaje false este o abatere la fel de gravă ca şi cele amintite mai sus.
În democraţiile autentice, maturizate, votul este asimilat unui act de voinţă obiectiv, informat, determinat şi raţional. Dispariţia uneia dintre aceste patru calităţi, prin folosirea sondajelor false, viciază în profunzime votul cetăţeanului şi implicit rezultatul alegerilor.
Influenţarea deciziei cetăţeanului altfel decât prin metodele prevăzute în legile electorale se asimilează fraudei electorale.
Altfel spus, dacă unealta folosită pentru influenţarea alegerilor este MINCIUNA, frauda devine evidentă şi sancţionabilă în litera şi spiritul ei.
Riscurile de a deturna voinţa alegătorilor şi a vicia procesul electoral cu utilizarea sondajelor manipulate sunt reale. Utilizând intens propaganda şi manipularea prin mass media şi reţele de socializare, diversiunea mediatică, sondajele devin tot mai mult un instrument-cheie în mâinele celor care utilizează tehnologiile electorale murdare.
Până nu demult, sondajele reprezentau instrumente sociologice ale partidelor pentru a identifica starea de spirit a cetăţenilor şi a-şi evalua propria activitate; acum, aceste instrumente sunt, tot mai des, utilizate în scop de propagandă şi manipulare.

Dan Manole 24 - mai - 2019

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...