logoImpact EST nr. 843 - 23.10.2020

Şcoala primară este obligatoriu să fie făcută în mod normal, cu respectarea măsurilor de distanţare socială, susţine preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-un interviu acordat SpotMedia.ro. Profesorul spune că pentru respectarea distanţării fizice dintre elevi pot fi recondiţionate şcolile închise din lipsă de copii. „Să ştiţi că, de când s-a restrâns numărul de şcoli, pentru că s-au concentrat copiii în şcolile din centre de comună, există clădiri şcolare, multe ştiu eu că sunt în Transilvania, care sunt dezafectate, dar sunt foarte bune, şi printr-o muncă la faţa locului într-o săptămână-două ele s-ar putea pune la punct”, arată Ioan Aurel Pop.
În privinţa profesorilor, acesta crede că pot fi aduşi la catedră pensionarii.

Domnule Ioan Aurel Pop, ca preşedinte al Academiei Române, aţi luat poziţie faţă de şcoala online. Într-un punct de vedere spuneţi că şcoala online poate avea efecte dăunătoare pentru elevii de până în 11 ani. De ce aţi ajuns la această concluzie?

Şcoala online generalizată nu poate să facă bine, pentru că omul e o fiinţă socială. Nu socializează cu instrumentele, cu aparatele, ci socializează cu ceilalţi oameni. Cu atât mai mult copiii mici, de vârsta şcolii elementare, au nevoie de sufletul învăţătorului/învăţătoarei lângă ei. Fără asta nu se poate face şcoală. Un copil singur în faţa unui aparat e neastâmpărat, nu înţelege despre ce este vorba, iar un părinte nu poate sta permanent lângă el ca să-l convingă să fie atent. Prin urmare, şcoala primară este obligatoriu să fie făcută chiar cu respectarea dificilă a acestor măsuri de distanţare socială.
Sigur, mai puţin masca, pentru că unui copil mic nu poţi să-i pui masca pentru că nu înţelege necesitatea ei, trebui să-l ţii la distanţă de alţi copii, dar în clasă.
Iar copiii mari… şi ei au nevoie de şcoala naturală, normală. Eu cred că publicul românesc ar face mult mai mult pentru diminuarea acestei pandemii dacă ar înţelege că nu e firesc să trăiască în izolare şi propunerile de învăţământ online sunt extrem de necesare pentru o perioadă limitată, pentru o perioadă de avarie.

„Telefoanele mobile trebuie folosite cu cap ca să nu ajungă să ne stăpânească ele pe noi”

În punctul de vedere al Academiei vorbeaţi despre faptul că generalizarea învăţământului online poate compromite întregul sistem de educaţie şi trăgeaţi nişte concluzii. Pe ce studii se bazează aceste concluzii?

Pe studii internaţionale care s-au dat publicităţii, dar şi pe propriile noastre studii, pentru că Academia are propriile centre şi institute de cercetare care se ocupă de calitatea vieţii, de raportul dintre educaţie şi vârsta celui educat.
Vă dau exemplu de o carte a unui profesor de la Universitatea din Ulm, tradusă în limba română şi care se numeşte Demenţa Digitală. Şi în această carte el arată că excesul de dispozitive nu face bine.
Şi vă mai spun un lucru – institute de profil din mai multe ţări au constatat că exagerarea cu dispozitivele acestea digitale la vârste mici are într-adevăr un rol inhibitiv la adresa dezvoltării creierului, pentru că copilul ia totul de-a gata, nu mai are puterea de cercetare proprie şi nici de discernământ.
Eu nu pledez împotriva învăţământului digital sau împotriva necesităţii în acest moment a folosirii telefoanelor mobile, dar ele trebuie folosite cu cap ca să nu ajungă să ne stăpânească ele pe noi. Şi într-un viitor aceste mijloace robotizate să ia decizii în locul oamenilor. Oamenii trebuie să rămână fiinţele supreme de pe pământ, dacă vrem să păstrăm lumea aşa cum este ea ca lume. De aceea, e un pericol, să ştiţi, copiii trebuie să le folosească (sic!) ca instrumente. Dacă mintea noastră nu rămâne cel mai bun computer şi dacă nu luăm decizii prin mintea noastră, o să regretăm în viitor sau o să regrete copiii noştri.

Pot fi folosite clădirile şcolare dezafectate

În scenariile pentru deschiderea noului an şcolar, şcoala online este de fapt scenariul roşu, în cazul în care numărul de infectări e mare. Ce facem cu şcolile care nu pot asigura condiţiile igienico-sanitare, chiar dacă nu sunt în scenariul roşu?

Este bine că aceste măsuri prevăzute la nivel guvernamental dau posibilitatea autorităţilor locale să se adapteze după cum e situaţia locului. Eu sunt convins că în cea mai mare parte a localităţilor României, cu multă bunăvoinţă, dacă întreaga obşte ar pune umăr de la umăr, se vor găsi soluţii. Să ştiţi că, de când s-a restrâns numărul de şcoli pentru că s-au concentrat copiii în şcolile din centre de comună, există clădiri şcolare, multe ştiu eu că sunt în Transilvania, care sunt dezafectate, dar sunt foarte bune, şi printr-o muncă la faţa locului într-o săptămână-două ele s-ar putea pune la punct.
Se pot invita, ruga şi stimula profesori, învăţători pensionari care mai pot munci, să vină să pună umărul acolo unde e necesar.
Dar eu sper că în cele mai multe locuri să avem înţelepciunea să luptăm cu boala şi să putem face şcoală firească, aşa cum s-a făcut de sute de ani şi cum am văzut că dă rezultate deosebite.

Până acum ne plângeam că elevii petrec foarte multe ore la şcoală şi că au foarte multe teme. Care ar fi soluţia pentru o şcoală bună?

Şcoala este un efort. Nu putem să credem că în mintea elevului intră toate de-a gata dacă el se uită pe Google. Şcoala de o veşnicie are tehnicile ei pedagogice, didactice, se lucrează cu metode. Uitaţi, azi nu se mai pune accent nici pe recapitulare şi nici pe fixare, ori astea sunt demult verificate. Elevii trebuie să aibă dialog cu profesorul, să aibă dialog între ei şi ceea ce învaţă la şcoală să-şi fixeze în minte şi să înţeleagă. O greşeală a şcolii noastre este aglomerarea de materie. Noi facem programe foarte încărcate cu materie multă şi nu ne mai uităm la rezultat, la modul de asimilare a acestor programe. Eu spun mereu că mai bine mai puţin şi sigur decât mult şi superficial.

Profesorii trebuie să galopeze ca să poată preda totul

Vorbiţi despre aglomerarea de materie. Acum discuţiile sunt despre tăierea orelor, care teoretic ar trebui să se întâmple din toamnă, pentru ca elevii să stea mai puţin la şcoală.

Aici ar trebui lucrat de către minister. Eu nu m-aş îngrijora de numărul de ore, pentru că trăim o viaţă trepidantă, părinţii sunt mai mult plecaţi decât acasă, bunicii sunt şi ei ocupaţi, şi atunci copilul trebuie să petreacă mai mult timp la şcoală, inclusiv ore de joc, ore de recapitulare, ore în care să se pregătească pentru materiile de a doua zi.
Eu mă îngrijorez însă de programe. Programele trebuie aerisite mult şi trebuie lăsat în programe ceea ce elevii pot asimila în proporţie tot mai mare. În oraşele mari, s-a creat prejudecata că elevii pot lua meditaţii, părinţii au capacitatea să le plătească meditatori, dar e o cale greşită. Copiii trebuie să înveţe la şcoală şi trebuie să înveţe puţin şi în afara şcolii – ajutaţi de părinţi, dar pentru asta materia trebuie să fie inteligibilă.
Eu am comparat un manual de fizică de la noi de clasa a VII-a cu manuale de fizică din Germania şi din Franţa. Vreau să vă spun că acele manuale din străinătate sunt mult mai simple, făcute pe înţelesul elevilor. Experimentele care se fac în laborator sunt şi ele simple şi pe înţeles, şi atunci lucrurile vor fi mult mai simple. La noi e greu pentru că la acele materii profesorii trebuie să galopeze ca să poată preda totul.
Bineînţeles că unele materii sunt de examen şi dacă nu faci totul la clasă ai remuşcări. Şi atunci secretul este simplificarea materiei în aşa fel încât ea să se poată învăţa foarte bine în mare măsură la clasă.

Aţi ieşit recent şi aţi spus că ar fi o greşeală tăierea orelor de la ştiinţe. Dvs. aţi participat la schimbarea planurilor cadru. Cum ar trebui schimbate?

Am fost online şi s-a discutat şi despre programele de şcoală primară şi de gimnaziu şi de liceu, totul într-un galop. E adevărat că ne-am putut spune opiniile într-un document pe care l-am trimis Ministerului Educaţiei, cu speranţa că vor găsi înţelepciunea să nu reducă pentru viitor, decât în perioada pandemiei, numărul de ore la o disciplină, pentru că o disciplină cu o oră pe săptămână e moartea materiei, n-ai cum să asculţi, să dai cel puţin două note. Şi atunci am zis că nu se pot reduce nici limbile străine. Uitaţi-vă, de curând în Polonia s-a introdus latina în curriculumul obligatoriu, şi Polonia e o ţară slavă. Latina şi civilizaţia romană fac parte din moştenirea Europei. Oamenii aceştia, chiar dacă sunt slavi, înţeleg că aparţin civilizaţiei occidentale şi atunci limba latină este un punct de reper extraordinar.
De istorie şi de geografie probabil că unii se plictisesc, dar ele sunt fundamentale pentru dobândirea simţului timpului şi al spaţiului. Dar văd că se preconizează şi reduceri la fizică, la chimie, la biologie… nu se poate întâmpla acest lucru. Repet, copiii au nevoie de timp ca să înveţe, să fixeze, să recapituleze, iar statul la şcoală nu este de prisos. Dacă stau 4 ore dimineaţa şi apoi mă duc acasă şi părinţii sunt plecaţi care e soarta mea?
Cred că părinţii ar fi mult mai liniştiţi dacă s-ar găsi metode ca aceşti copii să stea mai mult în şcoală. Repet, cei mici mai mult să se joace, iar un joc supravegheat este mult mai util decât un joc lăsat la voia sorţii, în mall sau pe unde se mai duc aceşti copii.

Profesorii nu sunt pregătiţi pentru şcoala online

În ce măsură sunt pregătiţi profesorii pentru predarea online?

Nu sunt. O parte s-au pregătit din martie şi au prins totul din zbor, mai mult de jumătate. Dar în şcolile din preuniversitar este foarte greu pentru că sunt locuri unde nu există semnal la telefon, unde nu există Internet, las de o parte că sunt locuri unde nu există nici electricitate, familii cu copii mulţi, cu un singur telefon, cu tablete care pot veni, dar nu ştiu să fie folosite.
Sigur, cu grijă şi printr-un efort conjugat, s-ar putea recupera foarte mult, mai ales că nu prea suntem îndemnaţi să mergem în concedii, iar în străinătate nici atât.
Există o portiţă de salvare, dar ar trebui un efort al întregii societăţi pentru asta.

Ca profesor universitar, dvs cum v-aţi ţinut cursurile în perioada de pandemie?

Eu am avut norocul să am un singur curs şi să am o grupă mică de studenţi şi am fost în corespondenţă cu fiecare online, le-am trimis temele pe care le-au de făcut, şi rezultatul a fost mulţumitor. Însă a fost cam 50% din ce-aş fi dobândit dacă lucram cu ei faţă în faţă.

(R.I.) 9 - octombrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Cinema City redeschi

Orice se poate schimba în această perioadă, de aceea bucuria ...

Inspectorii ANAF Ant

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, ...

Galaţiul este ocoli

Autostrada şi calea ferată lungă de peste 2000 de kilometri, ...