logoImpact EST nr. 762 - 17.02.2019

Astăzi, 7 noiembrie 2018, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere cererea de soluţionare în vederea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.
Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de prim-ministru şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conflict generat de hotărârile Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
Art. 32 modificat prin Legea nr. 255/2013 prevedea la alin. (4) “Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea preşedintelui Secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
De menţionat faptul că Legea 304/2004 a fost modificată prin mai multe acte normative, recent prin Legea 207/2018 şi OUG 92/2018, însă în ceea ce priveşte numărul şi modul de desemnare a judecătorilor din compunerea completurilor şi anume prin tragere de sorţi, art. 32 rămâne nemodificat.
Hotărârea Colegiului de conducere a ÎCCJ nr. 3/2014 prevede în Art. 29. (1) “În scopul stabilirii completelor de 5 judecători în materie penală, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează anual, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, câte 4 sau, după caz, câte 5 judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru fiecare complet.”

By Alexandra Enăchescu 16 - noiembrie - 2018

Lasa un raspuns


Micile speranţe

Gafa celui numit arhitect şef al oraşului - de-a spune ...

Afacerea autobuzelor

Pe birourile procurorilor DNA Galați se află în lucru un ...

Somnul naţiunii na

Asistăm în ultima vreme la un adevărat tsunami dezlănţuit împotriva ...