logoImpact EST nr. 839 - 25.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

„Viaţa e în altă parte“, îşi intitula Milan Kundera, faimos emigrant praghez la Paris, romanul despre eşecul unei generaţii.De câte ori nu te-ai gândit să emigrezi? Subiect mereu atrăgător din punct de vedere material; dar dacă sufletul îl rătăceşti undeva pe drum? Merită preţul !? Trăim şi noi într-o ţară în care simţim corupţia, sărăcia, umilinţa, urâţenia şi parcă am vrea să ne rupem de tot şi să  fugim după salvare în alt spaţiu, cu alţi oameni de la care în subconştient  avem aşteptări, speranţe, pretenţii. Toate personajele din spectacolul Trilogia belgrădeană  au emigrat  spre ceva, undeva, în conjuncturi diferite. Pe un ton comic sau dramatic, piesa prezintă provocările şi dificultăţile cu care tinerii se confruntă în încercarea de a se integra în ţările de adopţie. Din nefericire pentru ei, plecarea a venit la pachet cu ratarea şi închipuirea este îngerul-diavol care le guvernează viaţa.

Primul oraş: Praga.  Într-o cameră dintr-un apartament, Mica (Adrian Ştefan ) agaţă entuziasmat decoraţiuni din plastic de care leagă iluzia că poate puţină culoare din ţara lui in sărăcia în care trăieşte împreună cu fratele său Kica îi va schimba starea interioară. Mica zâmbeşte, e naiv, inocent şi e singurul care mai speră la fericire, care luptă cu viaţa şi cu lumea nouă pentru că o iubeşte pe Ana. În contrast cu fratele său, Kica (Cristian Gheorghe) pare agresiv şi vulgar deşi înăuntru suferă şi el de dor de mamă, de casă. Mica îşi întreabă fratele: „Unde să plec? Eu tot aşteptam să-mi zici unde, dar niciodată nu-mi spui”. Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg şi Praga visată, în care fac striptease ca să supravieţuiască, cu gândul la Belgradul care-i bântuie, nu este nici pe departe tărâmul făgăduinţei.  Apare Alena (Flavia   Călin ) care nu ştie ceha , vorbeşte în trei limbi şi tu ca spectator  te întrebi oare câţi oameni plecaţi  departe vorbesc la fel  şi ajunşi acasă mimează fericirea?  Resemnarea şi tristeţea bine jucată de ambii actori este marcată în momentul în care  împreună  îşi îmbracă costumul kitsch şi repetă paşii de dans din care îşi duc traiul. Momentul te năuceşte, te contrariază şi te lasă uimit .Sensibilităţile lor diferite se întâlnesc pe scenă într-o relaţie cu substanţă şi sens, într-un joc cu nuanţe ce pune în lumină doi actori pe care merită să-i vedeţi. Ceea ce este valabil, de altfel, pentru întreaga distribuţie.

Al doilea popas: Sydney învăluit in frustrări – aşteptări înşelate, într-o Australie pe care două cupluri belgrădene au ales-o ca să respire aerul libertăţii şi să simtă gustul prosperităţii. Este Revelionul şi patru individualităţi  trec una pe lângă cealaltă, fiecare preocupată de propriile angoase, fiecare nedispusă cu adevărat să înţeleagă, fiecare însingurată într-un oraş în care nu se simte acasă. O mamă îşi leagănă nervoasă copilul, e obosită, s-a săturat de viaţa asta, de copilul din braţele ei. Pe Sanja (Oana Gheorghe ) nu o mai tulbură nimic, nici măcar adulterul soţului ei. Pare imună sau  viaţa a imunizat-o fără voie. Soţul,  Miloš (Florin Toma ) a invitat un alt cuplu la ei cu speranţa că vor reuşi să se uite împreună în oglinda  purtată de ei ca şi cupluri. Ceasurile lui Miloš şi Dule (Vlad Ajder ), s-au stricat şi ei nu ştiu să repare, timpul, viaţa lor, Dule e frustrat sexual, soţia sa, Kacia (Petronela Buda) comite adulter împreună cu Miloš, iar Sanja, imună la problemele lor şi ale ei, îi cheamă să o ajute  cu copilul care plânge dureros de mult şi trist ca vioara ascunsă şi mânuită obsesiv de Tamara Manea. Cuplurile se aruncă în destăinuiri nervoase, superficiale, fără să primească compătimiri sau soluţii.

Ultima parte: experienţa americană. Yovan (Ciprian Brasoveanu ), actor nepracticant şi Mara (Oana Mogos) pianistă fără pian  conversează relaxaţi şi întâmplător la un joint. Ea a ajuns în America jucând la loterie, iar el hrănit cu vise hollywoodiene. Niciunul nu-şi urmează visul, actorul nu joacă, pianista nu cântă, amândoi încearcă doar să supravieţuiască  zilnic, cu superficialitate şi ironie. Momentul încrâncenării amoroase e întrerupt de un tânăr, proaspăt major, Daca (excelent Vlad Volf), beat, vulgar şi înarmat cu o sticlă de băutură şi un pistol ce se va îndrepta spre Yovan. Să ucidă sau nu actorul…? Prin Daca se atinge apogeul mizeriei şi al agresivităţii. El e capabil de crimă şi viol şi tu ca spectator simţi  deformarea, răul şi ceva din tine reacţionează  normal şi corect. Aproape simţi nevoia să-ţi acoperi ochii …

Vocabularul intră în derapaj când personajele obosesc să mimeze onorabilitatea şi acest viraj nu se produce de dragul atragerii spectatorilor care s-ar putea recunoaşte în acest fel de a vorbi, ci marchează o treaptă în evoluția dramei. Să fumezi Marijuana pe scenă, printre oamenii de pe scaune, să simulezi actul sexual, inclusiv cel oral? Care-i problema? Bine ai venit in laboratorul de viaţă fără limite sau subiecte tabu.

Poveştile, ce duc cu gândul la nefericire prin duritatea şi agresivitatea lor, sunt un colaj ce au ca protagonist un singur personaj, ratarea deoarece din cutia Pandorei pentru ei speranţa nu reuşeşte să iasă. Toţi sunt blocaţi, neputincioşi, nervoşi, uşor de diagnosticat cu angoasă şi depresie. Prin interpretarea actorilor se remarcă sondarea acestor profunzimi psihologice, ei nu se joacă, ei chiar joacă disperarea ascunsă. Actorii transmit un mesaj dur pe care îl conştientizează : bine ar fi să trăieşti, nu doar să exişti. Fiecare şi-a dantelat rolul cu emoţie şi lacrimă ascunsă. Fiecare a transmis emoţia personajului interpretat, cu grijă şi atenţie. Spectacolul  e construit pe paradoxuri şi nu e comod deloc. Pleci şi te întrebi de ce am asistat la aşa un crud adevăr? Eşti intrigat, nemulţumit, trist şi îţi dai seama că ce ai vazut pe scena e de fapt viată adevărată.

Mă gândeam să emigrez în Anglia ….oare să rămână un gând ?

Gabriela Filimon 17 - ianuarie - 2016

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Moştenirea lăsată

Instalaţia de desprăfuire pentru Furnalele 1 şi 2 a funcţionat ...

Firma olandeză Den

Societatea în cauză este una cu capital integral olandez şi ...

Costel şi generalul

Un gălăţean se revoltă şi-l interpelează pe preşedintele CJG, Costel ...