logoImpact EST nr. 757 - 16.01.2019

Dimitrie (Tache/Take) Anastasiu – senator de Covurlui

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărţirea ţării în 33 de judeţe, având ca subdiviziuni plăşile şi comunele (urbane şi rurale).
Judeţul antebelic Covurlui era împărţit la sfârşitul secolului al XIX-lea în 4 plăşi: Siretul (10 comune, 33 sate şi oraşul Galaţi; cu reşedinţa la Tîrgul-Pechea), Prutul (10 comune, 29 sate; cu reşedinţa Tîrgul Bujor), Horincea (10 comune, 29 sate; cu reşedinţa Tîrgul-Bereşti) şi Zimbrul (8 comune, 16 sate; cu reşedinţa Tîrgul-Drăguşeni). Judeţul avea o comună urbană (Galaţi), 37 comune rurale formate din 111 sate şi 5 târguşoare: Bereşti, Bujor, Drăguşeni, Folteşti şi Pechea.

Ce-a făcut senatorul Take Anastasiu în pădure

Din această perspectivă, Dimitrie (Tache/Take) Anastasiu poate fi asimilat unui actual parlamentar de Galaţi.
Acesta a deţinut funcţiile de prefect de Tecuci între anii 1878-1898 şi senator de Covurlui, Tutova şi Tecuci, a fost un om politic important în acele vremuri şi unul dintre marii filantropi ai regiunii din vremea sa (ctitor a două şcoli în oraşul Tecuci, proprietar al moşiei din Călmăţui şi al moşiei şi al conacului de la Ţigăneşti).
Take Anastasiu a donat întreaga sa avere Academiei Române, care a ridicat în Călmăţui, în apropierea bisericii, prin fundaţia ce purta numele ctitorului, o şcoală de opt ani şi un internat. În acel spaţiu, copiii din Călmăţui şi din Griviţa erau şcoliţi şi primeau îmbrăcăminte şi întreţinere gratuită, iar cei cu rezultate foarte bune la învăţătură erau îndrumaţi către studii superioare.
În testamentul omului politic se menţionau următoarele: pe spaţiul ocupat de proprietăţile sale urma să se înfiinţeze două şcoli, „una la moşia Călmăţui şi una la moşia Ţigăneşti, în chipul următor: Şcoala de la Călmăţui se va înfiinţa după programele şcolilor statului cu 4 clase primare, sub supravegherea Ministerului Cultelor şi instrucţiunii Publice… Elevilor silitori la studii şi lipsiţi de mijloace de întreţinere li se vor da ajutoare cărţi, haine, cum se va chibzui, de către Academia Română. Această şcoală se va înfiinţa în localul caselor mele din Călmăţui. În această scoală nu vor fi primiţi decât copiii de pe moşiile din Călmăţui şi Ţigăneşti şi numai în lipsa de număr suficient, copii din comunele limitate. Plata onorariilor institutorilor, conform bugetului statului, şi toate cheltuielile se vor face de către Academia Română. Se va înfiinţa o şcoală de meserii de agricultură, după programul învăţământului public pe moşia mea, Ţigăneşti, în casele mele de acolo, unde vor fi primiţi absolvenţii şcoalei de pe moşia Călmăţui, precum şi de la şcoala primară comunală din Ţigăneşti care se vor distinge la învăţătura.
Se vor înfiinţa de asemenea burse pentru interni, în numărul ce se va hotărî de Academia Română, iar dintre elevii care vor termina studiile la această şcoală şi se vor fi distins la învăţătură se vor trimite în străinătate la şcolile superioare, în numărul ce se va hotărî de Academia Română. În străinatate se vor trimite dintre cei dintâi premianţi şi, la întoarcerea în ţară, se vor numi cu preferinţă la această şcoală”.
În curtea bisericii, Academia Română i-a zidit ctitorului un cavou de marmură albă şi o cruce neagră din marmură de Carrara, cu o înălţime de 4,5 metri, pentru a cinsti astfel memoria acestui mare filantrop.

Lucreţia Roşca – deputat de Galaţi

Ca parlamentar de Galaţi, d-na Lucreţia Roşca s-a remarcat prin inactivitate parlamentară şi absenţă.
Aflată deja la al treilea mandat, înregistrează o rată de absenteism de aproximativ 40%, iar luările de cuvânt în Legislativ, cumulate, nu depăşesc 17 minute.

Din gândirea d-nei deputat:

– O declaraţie de un cinism rar i-a adus Lucreţiei Roşca notorietatea pe care, în primii şase ani de şedere în Parlamentul României, pe banul public, deputata nu reuşise să şi-o câştige.
Pe principiul dacă nu ţi-l dă Dumnezeu, nu-l meriţi, deputata PSD – de profesie medic (adică absolvent de Medicină Generală, specializată în recuperare fizică) – s-a opus unei eventuale reluări a subprogramului naţional de fertilizare in vitro, pe care ministrul Nicolăescu îl sistase din lipsă de fonduri. „Ca să faci un copil când nu ţi-l dă Dumnezeu, că e un bun pe care ţi-l doreşti, nu trebuie să contribuie societatea la aşa ceva”, spunea Lucreţia.
Trecând cu vederea topica şchioapă a enunţului, Lucreţia Roşca pune semnul egal între un copil şi un bun – văzut ca un lucru, un moft ce poate fi cumpărat.
– În februarie 2017, referitor la protestele masive împotriva ordonanţei care voia să scape penalii din parlament, L.R. posta, pe facebook, că „s-au dat bani pentru a se ieşi în stradă, dacă nu de la Bucureşti, sigur de la Galaţi”.

Afaceri de familie, cu statul

Pe data de 31.10.2010, Cabinetul Medical Individual Lucreţia Roşca a încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi un contract pentru furnizare de servicii medicale, în valoare de 340.000 lei. În declaraţia de avere nr 139/09.06.2011, apare încă un contract, de 270.000 lei.
În declaraţia de avere nr 139/09.06.2011, deputata PSD susţinea că i-ar donat fiului un imobil în valoare de 140.000 lei. Numai că ea nu era proprietara întregii case. Potrivit declaraţiei de avere nr. 178/10.06.2009, deţinea numai jumătate (1/2) din imobil, în valoare de 70.000 lei, cealaltă jumătatea a imobilului aparţinând fostului său soţ, un cunoscut medic gălăţean, care este şi titularul contractului de cumpărare a casei, din anul 2000.
Pe 11.06.2018, în declaraţia de avere (modificată strategic şi preventiv) a deputatului Lucreţia Roşca apăreau, ca surse de venit anual, 90 609 lei – din indemnizaţia de deputat şi 53 790 lei – din „relaţia contractuală cu CJAS Galaţi”, în urma „prestării serviciilor medicale”.
Mai apare cu un depozit bancar de 53 000 de lei la BRD, cu un imobil de 100 mp, dobândit în 2013, şi cu un Mercedes A180, fabricat în 2011.

Fiul doamnei deputat salubrizează prin pădure

Dar bănosul contract cu CJAS Galaţi n-a fost singura reuşită în afaceri din familia doamnei deputat.
SC Ady Toma SRL Galaţi a concesionat cea mai mare suprafaţă de teren de la Gârboavele, respectiv 32.936 de metri pătraţi. Firma gălăţeană, al cărui unic asociat este Lică Toma, operează în pădure din luna februarie a anului 2008, atunci când a preluat contractul de concesiune al societăţii SC Dunasi SA Galaţi (fostă Sidex SA), care concesionase suprafaţa de teren (taman înainte de-a intra în faliment) încă din luna decembrie a anului 1999, atunci când Consiliul Judeţului a dat liber la astfel de acţiuni. Interesant este că unul dintre cei doi administratori ai SC Ady Toma SRL este chiar Matei Sergiu Roşca (fiul deputatei Lucreţia Roşca), care, potrivit Registrului Comerţului, deţine această calitate din februarie 2013.
Evident, miza nu erau pet-urile, hârtiile sfâşiate şi cutiile goale – şi nici neliniştea ecologistă; inspectorii Camerei de Conturi au semnalat o serie de nereguli privind concesiunile de la Gârboavele, în urma unui control efectuat în anul 2013 la Consiliul Judeţului, precizând, printre altele, că „nu există anexe cu privire la inventarul silvic al vegetaţiei forestiere situată pe suprafaţa concesionată” – adică orice agent economic putea defrişa fără să dea socoteală.
Auditorii au impus reconstituirea dosarelor de concesiune şi chiar „supunerea spre analiza Consiliului Judeţului Galaţi şi factorilor de decizie oportunitatea şi legalitatea menţinerii în vigoare a contractelor de concesiune încheiate de entitate, prin verificarea modului de respectare a clauzelor contractuale, precum şi a administrării în condiţiile stabilite prin contract, a imobilelor concesionate în Pădurea-parc Gârboavele”.
Evident, controlul, constatările şi recomandările acestora au rămas ca-n tren.

Dan Manole 7 - decembrie - 2018

Lasa un raspuns


Istoria Catedralei,

„Suntem datori să ridicăm în Capitala tuturor Românilor… Biserica Mântuirii ...

Arhitectura sunetulu

Pe 25 martie 2017, porţile fabricii de clopote din Innsbruck ...

Bucureştiul este da

Bucureştiul este cel mai mare oraş ortodox şi al şaselea ...