logoImpact EST nr. 755 - 17.12.2018

DISCURSUL AMBASADORULUI HANS KLEMM: “PROGRES ŞI PROVOCĂRI ÎN JUSTIŢIE”
FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI
1 OCTOMBRIE 2018

 

Nu există nimic mai înălţător decât sa participi la începutul unui an universitar. A vedea un grup de tineri pregătiţi să-şi înceapă călătoria academică readuce în actualitate o tradiţie veche de secole – cei mai buni şi mai străluciţi reprezentanţi ai fiecărei generaţii, reuniţi în centre de învăţământ superior pentru a dobândi şi pentru a duce mai departe cunoştinţele înaintaşilor lor.
Această expansiune a cunoaşterii, acumulată prin truda a generaţii întregi şi adesea cu costuri personale majore pentru femeile şi bărbaţii care au apărat gândirea liberă sau i-au tras la răspundere pe cei aflaţi la putere, este fundamentul civilizaţiei noastre.
Progresul acestei călătorii intelectuale colective nu a fost mereu constant. Rezultatul nu a fost garantat. Vremurile întunecate, mai lungi sau mai scurte, au înregistrat paşi înapoi şi au blocat extinderea progresului. Conflictul, corupţia, mulţumirea de sine şi vanitatea pot determina în continuare societăţile să privescă doar spre ele însele, să se închidă faţă de exterior şi să respingă ideile şi inovaţiile care ameninţă interese şi status quo-ul.
Pe termen lung însă, progresul intelectual a învins. Dreptul a jucat un rol central în apărarea şi dezvoltarea lui. Efortul de a ne perfecţiona legile şi sistemele judiciare, de a le face mai eficiente, juste şi independente este atât un element central al progresului intelectual, cât şi unul vital pentru apărarea acestui progres.
Dat fiind rolul legii de apărător al progresului, ocazia de a vorbi generaţiei viitoare de jurişti este extrem de relevantă acum. Sistemul de justiţie din România nu a mai cunoscut atât de multe dezbateri aprinse şi posibile schimbări de la aderarea ţării la Uniunea Europeană în urmă cu peste un deceniu. A fost o perioadă de mari speranţe şi de perspective care păreau nelimitate.
Sistemul românesc de justiţie, construit cu mari eforturi în peste 20 de ani de generaţiile anterioare de jurişti poate să fie destrămat în mod semnificativ în mai puţin de un an. Mă adresez în mod special acum celor care se gândesc sa urmeze cariere de magistraţi, deşi orice domeniu al dreptului veţi hotărî să urmaţi va fi afectat de aceste modificări în curs.
Amendamentele la legile justiţiei adoptate de Parlament anul trecut vor reduce vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori de la 25 de ani de activitate la 20 de ani. Totodată, aceste modificări vor mări durata totală de pregătire postuniversitară a magistraţilor de la trei la şase ani, oprind temporar afluxul de magistraţi noi în instanţe.
E dificil să întrevezi cum un sistem judiciar deja supraîncărcat va reuşi să facă faţă acestei pierderi bruşte de cunoştinţe instituţionale, combinată cu un decalaj de personal de câţiva ani. Aceste probleme cu privire la structura de personal al justiţiei din România au fost discutate cu mult mai multă pricepere şi mai în detaliu de alţii, inclusiv de profesorul Stoica, aflat în această dimineaţă alături de noi.
Între timp, continuă să se acumuleze dovezile că magistraţii sunt din ce în ce mai vizaţi politic şi în mass-media pentru hotărâri judecătoreşti şi opinii publice despre care liderii politici consideră că le pun în pericol interesele personale sau le contestă agenda legislativă. Mai ales activitatea Inspecţiei Judiciare din ultimul an şi jumătate este greu de înţeles în orice alt context decât acela că a devenit subiect al manipulării politice.
Pentru acei magistraţi care nu au fost intimidaţi deja, noua legislaţie judiciară creează mai multe oportunităţi de constrângere şi pedepsire a celor consideraţi incomozi, printr-o Inspecţie Judiciară mai puternică şi o nouă secţie destinată exclusiv anchetării judecătorilor şi procurorilor. Aceste schimbări cumulate ameninţă să întoarcă timpul la începutul anilor 2000, când sistemul judiciar românesc era afectat de corupţie şi de influenţa politică.
Progresele înregistrate de sistemul juridic din România sunt, de asemenea, ameninţate de amendamentele la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală adoptate de Parlament în această vară. Disimulate sub veşmântul preocupării pentru un proces echitabil şi drepturile omului, aceste schimbări sunt o tentativă clară de a proteja anumite interese de acţiunile unei justiţii independente. Dacă vor fi promulgate în forma lor actuală, aceste modificări vor face ca investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor, de la omor până la cazuri complexe de criminalitate organizată, să fie greu de efectuat sau chiar imposibile. Cooperarea internaţională în materie de aplicare a legii va fi redusă semnificativ din cauza îngrijorărilor legate de schimbul de informaţii cu România. Rezultatul final va fi mai puţină responsabilitate, mai multă criminalitate şi mai puţină cooperare internaţională în lupta împotriva ameninţărilor globale la adresa societăţilor noastre şi a securităţii naţionale, cum ar fi: criminalitatea cibernetică, traficul de fiinţe umane, corupţia, spălarea banilor şi terorismul.
În demersul de adoptare a acestor schimbări, Parlamentul s-a izolat. Susţinând nevoia de urgenţă şi că a avut deja consultări suficiente cu părţile interesate, Parlamentul României a ignorat, printre altele, opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, o petiţie semnată de majoritatea magistraţilor români şi recomandările scrise ale unor experţi juridici internaţionali independenţi din Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană şi Grupul de State împotriva Corupţiei.
În faţa acestor provocări, există totuşi semne care dau speranţă. Cel mai important e faptul că magistraţii români par să fi ajuns la un nivel de maturitate, încredere şi independenţă care nu vor permite cu uşurinţă ca sistemul să regreseze sau să îşi încetinească ritmul. Magistraţii au protestat faţă de schimbările legislative care le afectează profesia şi faţă de atacurile împotriva lor într-o manieră care ar fi fost de neconceput cu doar un deceniu în urmă. Au fost atacaţi şi pentru că au protestat, li s-a spus despre comportamentul lor că ar reprezenta o activitate politică inadecvată şi au fost ameninţaţi cu sancţiuni profesionale, dar ei continuă totuşi să-şi facă cunoscute opiniile. Acest lucru demonstrează o încredere şi integritate care sugerează că se poate ca sistemul judiciar să se fi maturizat suficient pentru a supravieţui loviturilor actuale.
Dar cei care ar prefera un sistem de justiţie mai maleabil, mai receptiv faţă de cei de la putere sunt încă pe val. În mare măsură, viitorul sistemului de justiţie va fi decis de următoarea generaţie de jurişti români – de voi, cei care vă aflaţi astăzi aici. Întrebarea este, aşadar: Veţi avea imboldul şi curajul de a apăra şi de a îmbunătăţi sistemul de justiţie al ţării voastre? Nu este o decizie pe care o veţi lua fără costuri personale. E întotdeauna mai uşor să te conformezi celor aflaţi la putere decât să acţionezi cu integritate.
Sunt însă încrezător că suficienţi dintre voi vor continua munca bună a juriştilor de dinaintea voastră, care au condus reforma în ultimii 20 de ani. Ei au luptat pentru a garanta independenţa justiţiei, a asigura accesul cetăţenilor români la justiţie, a îmbunătăţi administrarea şi activitatea de zi cu zi a sistemului judiciar, pentru reforma cadrului instituţional al jurisprudenţei româneşti, şi accelerarea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Ce veţi lăsa voi viitoarei generaţii va depinde în ultimă instanţă de dorinţa voastră de a apăra şi exinde acest progres.
În concluzie, am două sfaturi pentru studenţii prezenţi azi aici: unu – învăţaţi bine, doi – fiţi ambiţioşi!
Vă mulţumesc pentru răbdare.

(R.I.) 5 - octombrie - 2018

Lasa un raspuns


Scandalul corvetelor

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile ...

Conducerea Spitalulu

După modelul consacrat de către comisarul şef Marius Dobrea, şeful ...

Speranţă cu clauz

Deşi, chiar în mandatul lui Ionuţ Pucheanu, multe străzi s-au ...