logoImpact EST nr. 782 - 15.07.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Sondajele de opinie pot avea un efect politic doar în măsura în care sunt promovate în presă. În România, mass-media audio-vizuală constituie principala sursă de informaţii politice. De aceea, există multe teorii şi studii consacrate rolului şi efectelor comunicării mediatice asupra opiniilor politice şi a comportamentului de vot, printre care:
1. Teoria „modelul efectelor minime” spune ca impactul mass-media asupra politicului este foarte probabil atenuat, datorită unei serii de motive:
– cetăţenii nu dau suficientă atenţie mesajului mediatic, pentru ca acesta să-i afecteze;
– mesajele sunt adesea contradictorii şi intermitente, şi au tendinţa să se anuleze reciproc;
– procesele de la nivel individual (atenţia selectivă şi memorarea, bazate pe predispoziţii politice preexistente) tind să distorsioneze mesajele mediatice şi să le anuleze astfel efectele.
2. Teoria „spiralei tăcerii”, care spune că opinia publică se formează pe baza observării şi evaluării de către indivizi a mediului lor social, prin gruparea opiniilor în două categorii: opinie majoritară şi opinie minoritară.
Această teorie susţine că, atunci când îşi exprimă opţiunea, oamenii încearcă să se identifice şi să se alinieze opiniei pe care o consideră majoritară, din temerea de a nu rămâne izolaţi de restul oamenilor şi de a nu fi respinşi social. În acest proces, mass-media constituie principalul element de referinţă în exprimarea şi distribuirea opiniilor.
3. O altă teorie pleacă de la ipoteza că votanţii care au sprijinit un candidat la începutul campaniei electorale îşi vor menţine opţiunea de vot pe tot parcursul acesteia, până la alegeri. Rezultatele au demonstrat că (în cele mai multe cazuri) opţiunile politice anterioare începutului campaniei electorale stau la baza deciziei finale de vot, iar campania nu determină o schimbare în opţiunea şi actul de vot, ci „întăreşte” hotărârile deja existente.
Multitudinea de controverse teoretice a pus în evidenţă anumite puncte de vedere importante, privind influenţa sondajelor electorale.
4. Electoratul se raliază învingătorului din sondaje. Această teorie este cunoscută şi sub numele de „teoria votului util”, derivată din paradigma alegătorului raţional, care spune că electorul îşi acordă votul acelei formaţiuni politice în măsură să câştige alegerile sau, măcar, să intre în Parlament.
În mod cert, sondajele de opinie publică au efecte asupra a două categorii de persoane, finanţatorii partidelor şi militanţii de partid. Cei care finanţează activitatea politică îşi ponderează sprijinul în funcţie de cotaţia în sondaje a respectivelor partide. O parte din militanţii partidelor „învinse” se poate demobiliza, iar activiştii partidelor „învingătoare” pot considera că oricum bătălia e câştigată şi, de aceea, îşi reduc eforturile. În condiţiile unui echilibru foarte pronunţat între candidaţii politici, în preajma campaniei electorale, sondajele de opinie sunt importante, deoarece ele pot mobiliza sau demobiliza militanţii partidelor.

Dan Manole 17 - mai - 2019

Lasa un raspuns


Se trag obloanele la

Zilele trecute aflarăm o veste puţin surprinzătoare şi nu prea: ...

O acţiune a BCCO Ga

O grupare infracţională organizată care se ocupa cu traficul de ...

Tranzacţii şoc la

Răsfoind rapoartele făcute de conducerea SC Electroargeş SA către A.S.F. ...