logoImpact EST nr. 887 - 25.09.2021

Pentru că, în momentul în care eşti prim-ministrul României, iar partidul care te-a uns în această funcţie a avut nesimţirea să scadă în sondaje, criza sanitară a fost gestionată execrabil, celelalte crize existente, atât cea economică, cât şi cea politic,ă au luat înfăţişare de Everest, iar tu, politician de la putere, încerci să păcăleşti cu aceleaşi trucuri şi metode bătătorite, care nici la PSD nu mai au efect, trebuie să recunoşti că scroafa-i moartă în coteţ, fără intervenţia decisivă a gripei porcine.

Iată cum ne trombonesc meseriaşii din vârful ierarhiei politice şi, parţial, economice!

„Nu avem motive să fim îngrijoraţi de previziunile unor analişti (este vorba despre specialişti neimplicaţi politic) privitor la căderea economică. Lucrurile stau mai bine decât ne aşteptam. Încasările la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi la bugetul de sănătate, scăderile sunt mai mici decât previziunile făcute, şi acest lucru se datorează măsurilor economice pe care le-am adoptat.” Cu alte cuvinte, e bine că nu este foarte rău, adică nu suntem morţi, ci doar într-o comă profundă.

Dar hai să vedem, de fapt, ce spun previziunile analiştilor

În primul rând, agenţiile de rating au schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Iar chestia asta este extrem de importantă.
Pentru o ţară în curs de dezvoltare ca România, rating-urile extrene sunt extrem de importante pentru a ghida iniţiativele investitorilor, pentru ca aceştia să investească în diferite clase de active. În general, mandatele pentru clasele mai riscante sunt limitate şi orice degradare de rating mută investiţiile din România în alte părţi.
Ratingul actual este Baa3. Este ultima treaptă de non-speculative rating. Următoarea treaptă ar fi Ba, unde probabilitatea de default sare la 12% la 5 ani şi 40% la 10 ani. Ceea ce e enorm. Două evoluţii importante au fost subliniate de agenţia de rating:
1- O deteriorare structurală a finanţelor publice
2- Ce înseamnă asta?
Reforma pensiilor induce o creştere de 40% în 2020, pe fondul unui PIB în scădere. Spre deosebire de guvernul României, Moody`s estimează o reducere a PIB în 2020 cu 5% faţă de doar 1,9% cât crede guvernul. În aceste condiţii, deficitul se va duce mult peste 7% şi se pune problema finanţării lui. Asta va duce la o creştere a datoriei publice până la aproape 50% în 2020.
3- A doua problemă este înrăutăţirea poziţiei externe a României
Datoria externă a României, publică şi privată, este de 48% din PIB la sfârşitul lui 2019, iar partea pe termen scurt a acestei datorii a crescut la peste 30%. Această evoluţie este importantă pentru că datoria externă pe termen scurt poate pune probleme de lichiditate într-un context care evoluează foarte rapid şi se poate deteriora puternic. Cazul Turciei este elocvent, cu capacitatea unei ţări de a-şi plăti următoarea tranşă de datorie.
Noi nu suntem încă acolo, însă o altă evoluţie este îngrijorătoare: contul curent negativ, adică importurile mai mari decât exporturile. Teoretic, faptul că importăm mai multe decât exportăm, nu este în sine un păcat. Problema intervine când deficitele de cont curent persistente sunt dificil de finanţat. Pentru că vor trebui finanţate prin creşteri ale contului financiar care să echilibreze balanţa de plăţi.
Pentru pieţele emergente, deficitul de cont curent se finalizează prin intrări de capital: investiţiile străine directe sunt considerate cele mai bune împrumuturi, pentru că implică o investiţie pe termen lung în proiecte productive, însă în cazul nostru contextul actual aduce o scădere de ISD şi de alte fluxuri de capital străin.
Deficitul de cont curent va trebui finanţat printr-o creştere de îndatorare în monedă externă sau o reducere de rezerve, ambele soluţii problematice acum. Iar aici intervine legătura cu punctul 1-. Ce face guvernul cu aceste împrumuturi externe? Pentru că dacă le foloseşte pentru investiţii reale ele vor produce ceva, dar dacă sunt folosite pentru a finanţa găuri, din bugetul public, atunci situaţia nu-i bună.
A treia variantă este o recesiune puternică care să reducă direct importurile, dar asta ar fi catastrofal. Aşa că, oricât de bine crede guvernul că ar sta lucrurile, creditorii externi, cei care contează de fapt, sunt destul de suspicioşi faţă de ce se întâmplă în România în acest moment; iar guvernul admite că tot e nevoie de bani, aşa că premierul a prezentat şi sursele de fonduri disponibile.
Prin urmare, avem de unde alege, toată lumea stă cu căciula de bani întinşi către guvern, trebuie doar să vedem de unde să luăm banii şi să îi investim. Sic. Dar am văzut că înrăutăţirea perspectivei de rating are dimpotrivă efectul advers, sursele de fonduri se reduc şi devin mai scumpe, pentru că România riscă să cadă într-o altă zonă de risc, speculativă. Guvernul înţelege asta, dar nu o comunică; preferă în schimb să introducă o latură naţionalistă în această discuţie a datoriei; guvernul se gândeşte şi la cetăţenii acestei ţări, să îi ajute să investească, aşa că le face o favoare.
„Intenţionăm să lărgim instrumentul de obligaţiuni pentru cetăţenii români, astfel încât să oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetăţeni, cei care au resurse, să poată economisi banii în astfel de instrumente de economisire, cum ar fi: titluri de stat, obligaţiuni. Şi un program intitulat «Români pentru Români»”. Al naibii dom Cîţu!

Ioan Dan PINTILIE 16 - aprilie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

16 universităţi di

În total, România este prezentă cu 16 universităţi în topul ...

Întreruperile de en

Ca urmare a sesizărilor venite din partea cetăţenilor, dar şi ...

Incidenţa judeţul

INCIDENTA JUDETUL GALATI 23.09.2021

COMENTARIU Marius Op

PNL-ul i-a deziluzionat, rînd pe rînd, pe mulţi. Personal, mi-am ...