logoImpact EST nr. 796 - 16.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

CONDUCEREA UNIUNII de RAMURĂ NAŢIONALĂ a Cooperativelor din sectorul vegetal, director executiv Florentin Bercu, a elaborat o analiză asupra situaţiei sistemului cooperatist din România.
(Continuare din numărul trecut)

– Bază materială insuficientă pentru 70% dintre cooperative care nu deţin decât capital social.
– Lipsa centrelor de distribuţie proprie cooperativelor agricole.
– Lipsa instrumentelor financiare care să asigure soluţii bancare adecvate la costuri sustenabile, cât şi instrumente de asigurare care să acopere profitabilitatea.
– Unităţi de stocare a produselor primare insuficiente şi capacitatea acestora de a fi comercializate la un preţ competitiv, în funcţie de perioadă.
– Activităţi de procesare puţine şi repartizate inegal în cadrul cooperativelor, doar 90% din cooperative.
– Şeptel redus ţinând cont de suprafaţa disponibilă a ţării.
– Provenienţa inputurilor este de doar 42,5% direct de la producători.
– Exporturi reduse (doar 15% din producţie pe piaţa comunitară şi 4% extracomunitară.
– Lipsa unui ghid practic de producţie orientat către calitate şi performanţă.
– Lipsa unor politici privind preţurile de pe piaţa internă, respectiv pentru controlul şi optimizarea costurilor.
– Doar 55% din fermieri sunt dispuşi să plătească pentru beneficiile aduse de cooperative.

OPORTUNITĂŢI
– Odată pornite cooperativele funcţionează bine şi toţi înţeleg avantajele asocierii.
– Beneficiile implementării măsurilor de stimulare a cooperativelor prin PNDR îşi produc efectele după 3-4 ani.
– Facilităţi fiscale pentru cooperative şi membrii cooperatori,
– Stimularea capitalizării cooperativelor şi realizarea de investiţii în comun pentru valorificarea producţiei şi integrarea acesteia astfel ca fermierii să primească cotă parte din valoarea adăugată pe termen lung.
– Crearea de unităţi specializate în producţia seminţelor la nivelul fiecărei cooperative (CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR) astfel încât să poată produce sămânţă consumată pentru anul următor agricole pentru toţi membrii cooperatori.
– Eliminarea valorificării directe a materiei prime şi dezvoltarea segmentului de cooperative orientat către depozitare, condiţionare, sortare, procesare, comercializare produse finite sub brand propriu, accesarea fondurilor europene,
– Distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcţie de activitatea economică a fiecărui membru şi dezvoltarea potenţialului financiar.
– Educarea continuă, perfecţionarea preşedintelui, membrilor consiliului de administraţie, angajaţilor şi membrilor.
– Un management al conflictelor constructiv şi funcţional în cadrul cooperativelor,
– Stabilirea unor reguli clare privind funcţionarea, standarde de calitate, cantitate şi omogenizare ale produselor.
– Implicarea autorităţilor în dezvoltarea şi negocierea unor instrumente financiare adecvate dezvoltării cooperativelor agricole din România,
– MĂSURĂ DEDICATĂ cooperativelor agricole:
– Este mai profitabil şi durabil să stimulăm integrarea producţiei în cadrul cooperativelor decât în cadrul fiecărei ferme din România.
– Creşterea plafonului maxim pentru investiţiile realizate de cooperative pentru integrare şi dezvoltarea pe orizontală şi verticală.
– Crearea unor instrumente financiare prin PNS care să permită scăderea costurilor cu creditarea şi încurajarea instituţiilor bancare occidentale pentru a finanţa direct agricultura din România astfel încât să ajungem la nivelul costurilor financiare din Europa.
– Creşterea gradului de garantare la 100% pentru avansurile luate pe proiecte europene ale cooperativelor agricole,
– Stimularea cooperativelor agricole să realizeze magazine şi reţele de magazine cu până la 90%,
– Oferirea de consultanţă membrilor cooperatişti în vederea valorificării produselor şi accesării de programe europene.
– Stabilirea unor programe de funcţionare în optim a cooperativelor agricole din România.
– Atragerea de forţă de muncă specializată (ingineri şi tehnicieni agricoli),
– Elaborarea politicilor financiare bazate pe buget operaţional şi cash-flow în cadrul cooperativelor.
– Eliminarea din viitorul PNS a cumulului de comercializare dintre membrii cooperativei şi membrii OIPA,
– Consiliere pe piaţă şi parteneriate de afaceri,
– Implementarea sistemelor de control a calităţii tip ISO şi HACCP,
– Comasarea terenurilor, eficienţă ridicată în exploatare, creşterea randamentului şi a producţiilor,
– Sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare,
– Îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării tehnologiei şi digitalizării,
– Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric şi combaterea practicilor comerciale neloiale,
– Atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale,
– Promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bio-economiei şi a silviculturii sustenabile,
– Îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

AMENINŢĂRI – RESTRICŢII

– Insuficienţa forţei de muncă specializate.
– Fluctuaţia forţei de muncă şi numărul redus de angajaţi.
– Volatilitatea pieţei unice şi situaţia economică mondială,
– Reticenţa faţă de asociere cauzată de neseriozitatea, lipsa de profesionalism sau etică a unor membri/angajaţi,
– Implicarea redusă în viaţa şi activităţile cooperativei,
– Nepromovarea avantajelor şi obligaţiilor asocierii în cooperative de nivel naţional,
– Membrii cooperatori să fie dezavantajaţi în detrimentul membrilor OIPA precum în prezent.
– Birocraţie exagerată,
– Lipsa pregătirii specifice cooperativelor a contabililor, a angajaţilor din cadrul Direcţiilor Judeţene aflate în subordinea MFP şi MADR.
– Lipsa pregătirii financiar-contabile a membrilor cooperatişti,
– Teritorialitatea membrilor cooperativei,
– Nivelul redus al capitalizării în agricultură,
– Reducerea efectivelor de animale,
– Insuficienta înţelegere a specificităţii agriculturii chiar de către decidenţii din sectorul bancar,
– Condiţii climatice nefavorabile,
– Distrugerea culturilor din cauza secetei, lipsei perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor şi sistemelor de irigaţii, desecării, drenaje…
– Lipsa continuităţii comercializării produselor vegetale, datorită sezonalităţii producţiei degradante a păşunilor, în special în zonele de câmpie,
– Comunicare insuficientă între membrii cooperatişti privind marketingul şi comercializarea produselor obţinute în urma producţiei individuale.

Ioan Dan PINTILIE 8 - noiembrie - 2019

Lasa un raspuns


De 16 ani, Gh. Marda

Toate fişetele şi rafturile redacţiei Impact-est, inclusiv un compartiment al ...

Bugetarii de lux Ali

Familia Alin şi Paula Stafie este una norocoasă şi cu ...