logoImpact EST nr. 821 - 02.06.2020

CONDUCEREA UNIUNII de RAMURĂ NAŢIONALĂ a Cooperativelor din sectorul vegetal, director executiv Florentin Bercu, a elaborat o analiză asupra situaţiei sistemului cooperatist din România.
(Continuare din numărul trecut)

– Bază materială insuficientă pentru 70% dintre cooperative care nu deţin decât capital social.
– Lipsa centrelor de distribuţie proprie cooperativelor agricole.
– Lipsa instrumentelor financiare care să asigure soluţii bancare adecvate la costuri sustenabile, cât şi instrumente de asigurare care să acopere profitabilitatea.
– Unităţi de stocare a produselor primare insuficiente şi capacitatea acestora de a fi comercializate la un preţ competitiv, în funcţie de perioadă.
– Activităţi de procesare puţine şi repartizate inegal în cadrul cooperativelor, doar 90% din cooperative.
– Şeptel redus ţinând cont de suprafaţa disponibilă a ţării.
– Provenienţa inputurilor este de doar 42,5% direct de la producători.
– Exporturi reduse (doar 15% din producţie pe piaţa comunitară şi 4% extracomunitară.
– Lipsa unui ghid practic de producţie orientat către calitate şi performanţă.
– Lipsa unor politici privind preţurile de pe piaţa internă, respectiv pentru controlul şi optimizarea costurilor.
– Doar 55% din fermieri sunt dispuşi să plătească pentru beneficiile aduse de cooperative.

OPORTUNITĂŢI
– Odată pornite cooperativele funcţionează bine şi toţi înţeleg avantajele asocierii.
– Beneficiile implementării măsurilor de stimulare a cooperativelor prin PNDR îşi produc efectele după 3-4 ani.
– Facilităţi fiscale pentru cooperative şi membrii cooperatori,
– Stimularea capitalizării cooperativelor şi realizarea de investiţii în comun pentru valorificarea producţiei şi integrarea acesteia astfel ca fermierii să primească cotă parte din valoarea adăugată pe termen lung.
– Crearea de unităţi specializate în producţia seminţelor la nivelul fiecărei cooperative (CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR) astfel încât să poată produce sămânţă consumată pentru anul următor agricole pentru toţi membrii cooperatori.
– Eliminarea valorificării directe a materiei prime şi dezvoltarea segmentului de cooperative orientat către depozitare, condiţionare, sortare, procesare, comercializare produse finite sub brand propriu, accesarea fondurilor europene,
– Distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcţie de activitatea economică a fiecărui membru şi dezvoltarea potenţialului financiar.
– Educarea continuă, perfecţionarea preşedintelui, membrilor consiliului de administraţie, angajaţilor şi membrilor.
– Un management al conflictelor constructiv şi funcţional în cadrul cooperativelor,
– Stabilirea unor reguli clare privind funcţionarea, standarde de calitate, cantitate şi omogenizare ale produselor.
– Implicarea autorităţilor în dezvoltarea şi negocierea unor instrumente financiare adecvate dezvoltării cooperativelor agricole din România,
– MĂSURĂ DEDICATĂ cooperativelor agricole:
– Este mai profitabil şi durabil să stimulăm integrarea producţiei în cadrul cooperativelor decât în cadrul fiecărei ferme din România.
– Creşterea plafonului maxim pentru investiţiile realizate de cooperative pentru integrare şi dezvoltarea pe orizontală şi verticală.
– Crearea unor instrumente financiare prin PNS care să permită scăderea costurilor cu creditarea şi încurajarea instituţiilor bancare occidentale pentru a finanţa direct agricultura din România astfel încât să ajungem la nivelul costurilor financiare din Europa.
– Creşterea gradului de garantare la 100% pentru avansurile luate pe proiecte europene ale cooperativelor agricole,
– Stimularea cooperativelor agricole să realizeze magazine şi reţele de magazine cu până la 90%,
– Oferirea de consultanţă membrilor cooperatişti în vederea valorificării produselor şi accesării de programe europene.
– Stabilirea unor programe de funcţionare în optim a cooperativelor agricole din România.
– Atragerea de forţă de muncă specializată (ingineri şi tehnicieni agricoli),
– Elaborarea politicilor financiare bazate pe buget operaţional şi cash-flow în cadrul cooperativelor.
– Eliminarea din viitorul PNS a cumulului de comercializare dintre membrii cooperativei şi membrii OIPA,
– Consiliere pe piaţă şi parteneriate de afaceri,
– Implementarea sistemelor de control a calităţii tip ISO şi HACCP,
– Comasarea terenurilor, eficienţă ridicată în exploatare, creşterea randamentului şi a producţiilor,
– Sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor şi a rezilienţei, în vederea îmbunătăţirii securităţii alimentare,
– Îmbunătăţirea orientării spre piaţă şi sporirea competitivităţii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării tehnologiei şi digitalizării,
– Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric şi combaterea practicilor comerciale neloiale,
– Atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale,
– Promovarea ocupării forţei de muncă, a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bio-economiei şi a silviculturii sustenabile,
– Îmbunătăţirea răspunsului dat de agricultura UE exigenţelor societale referitoare la hrană şi la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare şi sustenabile, la deşeurile alimentare şi la bunăstarea animalelor.

AMENINŢĂRI – RESTRICŢII

– Insuficienţa forţei de muncă specializate.
– Fluctuaţia forţei de muncă şi numărul redus de angajaţi.
– Volatilitatea pieţei unice şi situaţia economică mondială,
– Reticenţa faţă de asociere cauzată de neseriozitatea, lipsa de profesionalism sau etică a unor membri/angajaţi,
– Implicarea redusă în viaţa şi activităţile cooperativei,
– Nepromovarea avantajelor şi obligaţiilor asocierii în cooperative de nivel naţional,
– Membrii cooperatori să fie dezavantajaţi în detrimentul membrilor OIPA precum în prezent.
– Birocraţie exagerată,
– Lipsa pregătirii specifice cooperativelor a contabililor, a angajaţilor din cadrul Direcţiilor Judeţene aflate în subordinea MFP şi MADR.
– Lipsa pregătirii financiar-contabile a membrilor cooperatişti,
– Teritorialitatea membrilor cooperativei,
– Nivelul redus al capitalizării în agricultură,
– Reducerea efectivelor de animale,
– Insuficienta înţelegere a specificităţii agriculturii chiar de către decidenţii din sectorul bancar,
– Condiţii climatice nefavorabile,
– Distrugerea culturilor din cauza secetei, lipsei perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor şi sistemelor de irigaţii, desecării, drenaje…
– Lipsa continuităţii comercializării produselor vegetale, datorită sezonalităţii producţiei degradante a păşunilor, în special în zonele de câmpie,
– Comunicare insuficientă între membrii cooperatişti privind marketingul şi comercializarea produselor obţinute în urma producţiei individuale.

Ioan Dan PINTILIE 8 - noiembrie - 2019

Lasa un raspuns


Ecosal râneşte dup

Educaţia se mai poate doar cu ciomagul amenzilor În afară de ...

Din categoria „Ori

Şi ca să nu rămână mai fraieri decât cei care ...

Mingea cu mâner

Linguşitorii se detestă între ei. Se acuză reciproc de servilism. ...

Pâinea noastră, ce

De la Dragoş Frumosu, preşedintele Sindicatelor din Industria Alimentară, ascultare!   Situaţia ...

Anunţ imobiliar

Vând Casă comuna Rediu, sat Plevna, judeţul Galaţi, cu teren ...