logoImpact EST nr. 755 - 15.12.2018

• 2,7% din salariaţi nu au beneficiat de nici o modificare a salariului brut în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018.
• 15,3% din salariaţi au beneficiat de unele modificări salariale însă acestea au fost mai mici de 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.
Este surprinzător modul în care se evaluează impactul OUG 79 /2017, în Programul de Convergenţă pentru perioada 2018 – 2020 (document elaborat de România în cadrul procesului Semestrului European).
”Trendul pozitiv al indicatorilor macroeconomici realizaţi, precum câștig salarial mediu brut și efectivul salariaţilor din economie, generează încasări superioare din contribuţii sociale. În luna februarie 2018, comparativ cu luna similară a anului trecut, câștigul salariul mediu brut și net au înregistrat ritmuri de creștere de 32,8%, respectiv 11,2%, superioare celor din luna ianuarie. Această evoluţie este în linie cu proiecţia Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru anul 2018 și reflectă totodată că angajatorii au crescut în medie câștigul salarial brut pentru a menţine cel puţin constant câștigul salarial net, în noile condiţii legislative privind transferul contribuţiilor de la angajator către angajaţi.”
Trebuie menţionat măcar faptul că:
• înainte de aplicarea OUG 79/ 2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017, cu cel mult 20,3%.
• Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfășoară activitate în sectorul bugetar, creșterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) și minim 25% în cazul sectorului bugetar.
Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.
În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice și de sustenabilitate ale sistemului de pensii și de sănătate.
Cele două sisteme – sistemul public de pensii și sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi și pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi.
Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârșitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate.
La 31.05.2018 fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.
Perdant: Bugetul public consolidat, conform Programului de Convergenţă 2018 (raport elaborat de România, în cadrul procesului Semestrului European), pierde 2,38 mld lei, în 2018, ca efect al aplicării OUG 79/2017.

Impact estimat
(milioane lei)
Reducerea cotei impozitului pe venit din salarii de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018 (conform OUG 79/20017): -13.538
Reforma contribuţiilor sociale și transferul din sarcina angajatorului in sarcina angajatului: 5.754
Introducerea Contribuţiei Asiguratorie de Muncă: 5.398
Impact cumulat: -2.386
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Programul de Convergenţă 2018 – 2021, varianta 2018
La 31.12.2017 bugetul asigurărilor sociale a înregistrat un excedent în sumă de 322,7 milioane lei. În structură însă excedentul se datorează fondului de asigurare în caz de accidente de muncă și boli profesionale, cuprins în bugetul de asigurări sociale. Încă de la apariţia Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și până la sfârșitul anului 2017 am atras atenţia asupra faptului că măsurile prevăzute de lege, în special cele de informare și prevenţie, nu sunt aplicate. Resursele acestui fond nu au fost utilizate pentru scopul în care au fost constituite, acest fond, ca și cel de șomaj, fiind folosite ca pârghie de echilibrare a bugetului public.
În 2017 componenta de asigurare în caz de bătrâneţe a avut nevoie de subvenţii pentru echilibrare în sumă de 11.978,83 milioane lei, adică aprox 20% din veniturile totale ale bugetului de asigurări sociale în anul 2017 (subvenţii totale acordate de bugetul de stat – 13.585,6 milioane lei, din care 1.606,77 subvenţii pentru asigurarea pensiei sociale).
Situaţia s-a menţinut și în anul 2018 – la 31.05.2018 – bugetul de stat a subvenţionat bugetul asigurărilor sociale cu 2.373,8 milioane lei, din care 700,66 milioane lei subventii pentru asigurarea pensiei sociale.
În ceea ce privește fondul unic de asigurări de sănătate acesta s-a închis la 31.12.2017 cu un deficit de 560,8 milioane lei. După primele 5 luni, mai precis la 31.05.2018, deficitul FNUASS era deja 660 milioane lei.
Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuţiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit și transfera ca subvenţie este acum încasat direct sub formă de contribuţii, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanţială a veniturilor din impozit pe venit.
Măsurile legislative adoptate prin OUG nr. 79/1017 ignoră istoricul reglementării cotizaţiilor profesionale în România, precum și a fundamentelor pe care acestea s-au sprijinit, și totodată, contravine legii fundamentale, precum și tratatelor internaţionale privind drepturile omului, ratificate de România.
Încălcarea Codului European de Securitate Socială și a Conventiei OIM 102/1952 produsă prin prevederile OUG 79/2017, reiese cât se poate de evident din detalierea modului în care este finanţat sistemul de protectie sociala pentru anul 2018, respectiv structura finanţării pentru cele 3 fonduri la care se contribuie și din care se acordă prestaţiile sociale identificate de Cod / Convenţie (fondul de șomaj – acoperă riscul de șomaj și cel de insolvenţă al angajatorului, bugetul de asigurări sociale – acoperă riscul de îmbătrânire dar și cel de accident de muncă sau boală profesională și fondul unic de asigurări de sănătate – acoperă riscul de îmbolnăvire și pierderea temporară a capacităţii de muncă ca urmare a bolii obișnuite). Remarcăm astfel că salariaţii contribuie la finanţarea sistemului cu un procent de 82,6%, pentru anul 2018 (cu mult peste limita de 50% impusă de Cod / Convenţie), conform prevederilor din Legile bugetului de stat și a bugetului de asigurări sociale pe anul 2018.
Astfel, în conformitate cu prevederile:
– Legii nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018,
– Legii nr. 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018,
1. Cheltuielile totale cu prestaţiile sociale aferente sistemului de protectie socială bazat pe contributivitate sunt stabilite pentru anul 2018 în sumă de 94.061.783 mii lei (62.019.276 mii lei în bugetul de asigurări sociale, 652.369 mii lei în bugetul de șomaj, 31.390.138 mii lei în bugetul fondului unic de asigurări de sănătate).
2. Contribuţiile provenite de la salariaţi pentru finanţarea celor 3 fonduri din care se acordă prestaţiile sociale (bugetul asigurărilor sociale, fondul de șomaj și fondul unic de asigurări sociale de sănătate) au fost prevăzute pentru anul 2018 în sumă de 77.653.332 mii lei (51.798.554 mii lei – contribuţie de asigurări sociale, 25.854.778 mii lei contribuţie de asigurări sociale de sănătate).
Conform prevederilor Codului / Convenţiei – toate prestaţiile acordate vor putea fi considerate în ansamblul lor, cu excepţia prestaţiilor familiale şi a prestaţiilor în caz de accidente de muncă şi de boli profesionale, dacă acestea din urmă ţin de o ramură specială – dar si legislaţiei bugetare în vigoare. Ca urmare, în anul 2018 angajatul acoperă din contribuţia proprie 82,6% din costul total cu prestaţiile sociale acordate din sistemul contributiv de securitate sociala (77.653.332 mii lei / 94.061.783 mii lei) – fiind excluse din acest calcul prestaţiile familiale acordate din bugetul de stat, acordate fără impunerea unui stagiu de cotizare.
Ca urmare, este evident că această măsură nu a fost destinată rezolvării deficitului bugetelor de asigurări sociale, însă modul în care a bulversat situaţia veniturilor în piaţa muncii dar și așezarea sarcinii fiscale va continua să afecteze pe cei ce au cea mai mică capacitate de reacţie (salariaţii).
Analizele politicilor publice în domeniul veniturilor sau în domeniul tratamentului fiscal sunt aproape imposibil de realizat în comparaţie cu anii anteriori. Probabil că asta s-a și dorit.
Atragem atenţia asupra faptului că aplatizarea veniturilor este un fenomen ce afectează mai nou și sistemul public de pensii.Dacă în ianuarie 2017 numărul de beneficiari ai indemnizaţiei sociale pentru pensionari[7] era 420.194 (8% din total pensionari), în luna mai 2018 numărul beneficiarilor de indemnizaţie socială ajunsese la 661.219 (13% din total pensionari).
Nici în ceea ce privește evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătăţiri ale situaţiei anterioare anului 2018.
Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii. La 31.03.2018 datoriile acumulate de acestea erau cu 0,3% mai mari decât la 30.09.2017, peste jumătate din aceste companii sunt deja in faliment, în timp ce 25% din acestea sunt în stare de insolvenţă.
În plus, conform datelor comunicate de ANAF numărul angajatorilor care au depus declaraţii fiscale pentru impozit pe venit și contribuţii sociale a fost în luna martie 2018 cu peste 3% mai mic faţă de noiembrie 2017, situaţia fiind aceași și în februarie 2018 raportat la noiembrie 2017.
Mai trebuie totodată menţionat faptul că în aceași perioadă numărul angajatorilor activi din mediul economic (cei înregistraţi în mediul economic) era la 31.03.2018 cu peste 7% mai mare decât numărul angajatorilor ce depun declaraţii fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta în condiţiile în care în baza de date a ANAF sunt cuprinși și angajatorii instituţii publice.
Din comparaţia acestor date putem concluziona că la 31.03.2018 aprox 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaraţii fiscale pentru salariaţii proprii.
Situaţia este similară și în cazul contractelor de muncă – la ANAF erau declarate obligaţii fiscale pentru 6.276.894 contracte de muncă cu timp complet și partial (din care aprox 1 milion de contracte pentru sectorul bugetar, cu excepţia sectorului de ordine publică și siguranţă naţională), în timp ce la ITM era înregistrate la aceeași data – 5.799.389 contracte active. Dacă corectăm datele furnizate de ANAF cu numărul contractelor din sectorul bugetar rezultă că pentru aprox 522 mii contracte de muncă cu timp complet și timp partial nu se declară și nu se plătesc contribuţii sociale.
Aplicând aceași logică, la sfârșitul anului 2017 erau aproximativ 390 mii de contracte de muncă cu timp complet și timp parţial active pentru care nu se declara și nu se plătea contribuţii.
Fie că vorbim de erori în baze de date sau de semnale clare ale economiei informale, aceste aspect indică precaritatea condiţiilor din piaţa muncii din România (atât în ceea ce privește funcţionarea cât și administrarea).
Aceasta în condiţiile în care Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale a rămas în continuare în aceași formă. Până în acest moment nu există o iniţiativă legislativă în sensul celor menţionate de Președintele PSD în toamna anului trecut.
Nu numai că nu au revenit asupra tezei încadrării reţinerii la sursă și nevirării contribuţiilor sociale ca fiind infracţiune, însă astăzi există în Parlament un proiect de act normativ, iniţiativă a parlamentarilor coaliţiei de guvernare, conform căreia faptele de evaziune fiscală nu se mai sancţionează cu închisoare în cazul în care se achită prejudiciul creat.
În mod cert reforma fiscală s-a dovedit una în defavoarea salariaţilor dar și în defavoarea stabilităţii și echilibrului bugetar. Mecanismele de protecţie create de Guvern s-au dovedit a fi ineficiente, în plus au indus și mai multă tensiune în piaţa muncii
(va urma)

(R.I.) 20 - iulie - 2018

Lasa un raspuns


Scandalul corvetelor

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile ...

Conducerea Spitalulu

După modelul consacrat de către comisarul şef Marius Dobrea, şeful ...

Speranţă cu clauz

Deşi, chiar în mandatul lui Ionuţ Pucheanu, multe străzi s-au ...