logoImpact EST nr. 751 - 16.11.2018

Doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. 24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.
La 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.
Ca efect al adoptării OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii și cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajati.
Motivele acestei inițiave sunt la fel de puţin explicabile în prezent, ca și în trecut.
Ne reamintim:
Liviu Dragnea, Președintele PSD, 08.11.2017 – ” …neplata contribuţiilor sociale ale angajaţilor de către angajatori va fi clasificată din nou ca infracţiune, … acest lucru va fi prevăzut în ordonanţa care urmează să fie adoptată de Guvern sau, dacă nu, într-o lege ulterioară.”
Ionuţ Mișa, Ministrul Finanţelor Publice, 09.11.2017 – „Am responsabilitatea necesară pentru a face lucrurile aşa cum trebuie, pentru că eu ca părinte cu trei copii am responsabilitatea faptelor. Dacă exista riscul ca salariile să scadă, spuneam de la început”.
Olguţa Vasilescu, Ministrul Muncii și Justiţiei Sociale, 09.11.2017- ”Nu am făcut acest transfer de contribuţii pentru a crește salariile, noi ne-am asigurat doar că nu vor scădea.”
După 6 luni de la momentul declaraţiilor de mai sus și la 4 luni de la punerea în aplicare a OUG 79/2017 putem sintetiza efectele acestui act normativ după cum urmează:

Perdanţi:

1. 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care:
2. 169.440 salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contributiilor,
3. 965.978 salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor.
4. 608.781 salariati au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce privește salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.
Salariaţii din mediul economic au fost cei mai afectaţi de această măsură, în cazul lor mecanismele create de Guvern s-au dovedit a fi complet ineficiente, așa cum am avertizat încă de anul trecut.
La 31.03.2018 doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.
Ca urmare, cu excepţia contractelor individuale de muncă modificate ca efect direct al creșterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat. Datele se referă doar la angajatorii din mediul economic, cei ce înregistrează contractele de muncă în Revisal.
Atât în cazul datelor despre comportamentul angajatorilor, cât și în cazul datelor despre contractele de muncă, imaginea este obţinută din cumularea efectelor generate de: modificarea legislaţiei fiscale, modificarea salariului minim, precum și de negocierile colective purtate de regulă în primele 3 luni ale anului.
Prin introducerea unei derogări de la prevederile legislative modificările contractelor individuale de muncă iniţiate pentru a compensa transferul sarcinii fiscale, se puteau opera în perioada 01.01.2018 – 31.03.2018. Practic ele au mascat efectele de OUG 79/2017.
Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul revoluţiei fiscale = 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate:
• 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim.
• 26% din contractele de muncă au înregistrat creșteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017.
• 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018.
• 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic?

Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017.
Așa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze și până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM.
Rezultat – 878 CCM si 1790 de acte adiţionale încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.
Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedește și Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă.
Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce pervertește toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare.
Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.
Mediul economic se confruntă cu o aplatizare excesivă a salariilor, ceea ce arată un dezechilibru grav în structura salarială.
La 31.03.2018 salariul de bază median[5] din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei.
Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim și salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.
În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro, in timp ce în România, în același an salariul mediu brut a fost de 713 euro).
Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei).
Chiar și la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim și salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median.
Accentuarea aplatizării salariilor și distorsionarea structurii salariale pot descuraja însă lucrătorii calificaţi, ceea ce cu siguranță va continua să agraveze deficitul de personal calificat.
La nivel național rezultatul revoluţiei fiscale, conform datelor furnizate de ANAF, a însemnat:
• 1.135.148 de contracte de muncă cu salarii nete efectiv diminuate.
• 41% din salariaţi au beneficiat de modificări ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim.
• 41% din salariaţi au beneficiat de creșteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Pentru aceștia salariul net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017.
• 2,7% din salariaţi nu au beneficiat de nici o modificare a salariului brut în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018.
• 15,3% din salariaţi au beneficiat de unele modificări salariale însă acestea au fost mai mici de 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.
(va urma)

(R.I.) 13 - iulie - 2018

Lasa un raspuns


Izmeneală de 1.100

Aventura cu filmuleţul de promovare a Galaţiului a-nceput prost şi ...

Stan Gelu se vrea la

Prin târgul nostru, aşa ca o adiere, circulă de câteva ...

Alianţa Pucheanu

Se tot vorbeşte prin târg că adversitatea dintre Primarul Pucheanu ...