logoImpact EST nr. 705 - 24.11.2017

Documentarea care stă la baza acestui articol de presă a fost făcută la începutul verii acestui an, perioadă când cercetătorii şi lucrătorii din domeniul viei, vinificaţiei şi vinului sunt ceva mai relaxaţi. Acum a sosit momentul să facem remarcată echipa Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, când din vie a mai rămas de cules doar soiul „BĂBEASCĂ”, soi de vin denumit, conform legendei, de însuşi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Aşadar, SCDVV Bujoru este vie prin cei 83 de salariaţi, dintre care şapte cercetători conduşi spre excelenţă de către cercetător doctor în ştiinţe Alina Donici, cea care în 2015 a câştigat postul prin concurs cu un proiect de management menit să redreseze această societate de stat, dar care se AUTOFINANŢEAZĂ.

Noutăţile managerei Donici într-o Staţiune de cercetare cu o vechime de 40 de ani

Sediul SCDVV Bujoru este amplasat în oraşul Târgu Bujor, chiar la drumul Naţional. Dar liniştea de aici chiar este una de staţiune parcă şi de…odihnă… nu doar de cercetare-dezvoltare, vie şi vinificaţie. Pe holuri şi în biroul managerului Alina Donici sunt vitrine pline cu diplome şi trofee câştigate în cei 40 de ani de existenţă, staţiunea fiind înfiinţată în 1977.
Când a câştigat concursul de manager, în anul 2015, Alina Donici a venit cu un plan de redresare economică a companiei de stat.
De aia şi derulează aici şase proiecte de cercetare a 44.000 de euro pe an, finanţate de Ministerul Agriculturii prin Programul Sectorial 2015-2018.
În domeniul cercetării aici se lucrează cu cinci laboratoare din care trei sunt ultramodernizate cu fonduri UE şi guvernamentale.
Unul dintre proiecte, scris de către dr. Aurel CIUBUC, secretarul ştiinţific al Staţiunii, împreună cu echipa de şapte cercetători, a adus aici o finanţare de 2.000.000 de euro Fonduri Europene in anul 2011.
Sectorul de dezvoltare este susţinut prin patru baze experimentale (ferme) şi un sector de vinificaţie cu o capacitate de 400 de vagoane.
Producţia anuală a SCDVV Bujoru, unul din principalii angajatori din oraşul Tg. Bujor, este de 100 de vagoane de vinuri. Cifra de afaceri din anul 2015 a fost de peste 5 milioane de lei, iar profitul a fost unul minim, căci valorile sunt depuse în TEZAURUL NUMIT VIN, unde sunt ţinute la învechire şi păstrare 1000 de sticle incepand cu anul 2008.

Desfacerea este asigurată prin mall-uri şi puncte proprii

La început de vară, în stoc mai erau 30 de vagoane de vin, toate contractate. Desfacerea este asigurată prin punctele proprii, din care unul în halele vechi din Piaţa Centrală, dar şi direct la sediul Staţiunii, in Constanta, in mall-uri din Bucureşti, Galati si Braila prin colaborarea cu firma Zimbria, dar si in orasul Targu Bujor la marketuri si localuri. Oricine poate veni, gusta, comanda cupajul dorit, evenimentele nesoldându-se cu dureri de cap!
Litrul de vin vrac este de 6 lei pentru roşu şi roze şi 5 lei pentru vinurile albe de la sediul unitatii. Şi pentru a afla cum sa cumpăraţi un vin făcut de doctori şi de cercetători în materie de vie, vinificaţie şi vinuri, trebuie să ştiţi că la concursul internaţional de vinuri din Bucureşti, SCDVV Bujoru a obţinut două medalii de argint pentru Fetească Neagră şi pentru Burgund.
Şi să mai ştiţi că managera Donici impreună cu echipa au sărit şi graniţa ţării, depunând în 2017 un proiect cu finanţare europeană în valoare de 700.000 de euro, care este in faza de evaluare. Acest proiect transfrontalier din zona Mării Negre are ca parteneri Georgia, Grecia, Ucraina şi Republica Moldova, obiectivul fiind acela de creştere a oportunităţilor comerciale tranfrontaliere. Din România vor fi atrasi în acest proiect mici producători din aria de competenţă regională, adică din judeţele Constanţa, Tulcea, Buzău şi Vrancea.

Obiectiv: BRANDUIREA vinurilor

Ambiţiile echipei Donici sunt bine focusate, branduirea vinurilor de excelenţă de aici fiind vitală şi esenţială, căci nu e suficient să îmbuteliezi vin la sticlă şi să-l vinzi în mall-urile din Bucureşti. Trebuie etichete deştepte. Iar etichetele trebuie să spună CEVA specific şi unic ZONEI. Şi avem BĂBEASCĂ, căreia noi, cei de la Impact-este i-am găsit brandul: „DENUMIT DE ŞTEFAN CEL MARE”. Apoi îl avem pe Petru Rareş cu celebrul lui sigiliu legat de Brateş, apoi pe generalul Eremia Grigorescu, pe poetul Grigore Hagiu … pe… Dar şi o echipă de cercetători, chiar dacă sunt foarte prost plătiţi şi puţini.
În 1990 erau 850 de cercetători în domeniul agricol, iar acum mai sunt doar 250. Căci au salarii mai mici decât infirmierele de spital şi decât tractoriştii. De pildă, secretarul ştiinţific al Staţiunii, Aurel CIUCĂ, are masterat şi doctorat dar din câştigul net de 2.700 de lei, 50% reprezintă sporurile!
Adică, 25% spor de vechime şi încă 15% spor de doctorat. Iar aceşti oameni chiar au de treabă, căci din 1980 aici nu s-a mai făcut nimic în sectorul de dezvoltare, parcul auto şi agregatele fiind deja muzeificabile!

Cercetarea se bizuie şi pe Dumnezeu, totul se bizuie pe Dumnezeu!

Cu această butadă a spart gheaţa dintre reporter şi director managerul Alina Donici, care până la 38 de ani a reuşit un master de protecţia plantelor şi un doctorat ăn viticultură şi vinificaţie. Dar mai întâi s-a năcut în Bârlad, unde a făcut carte temeinică, încât să poată fi admisă la Facultatea de Horticultură a Universităţii Agricole „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi. Acum ea locuieşte în Tg. Bujor, unde impreună cu soţul a cumpărat un apartament prin credit ipotecar la care are de plătit timp de 25 de ani. C-aşa-i în cercetare… Proiectul ei de manager se întinde până în anul 2019 şi speră într-un revirament, mai ales după apariţie H.G. 330/2017, privind reorganizarea şi finanţarea de la bugetul de stat a sectorului de cercetare şi de investiţii.
Iar noi putem conchide că după ce veţi gusta vinurile produse de acest centru de excelenţă, veţi înţelege că toţi cei 83 de salariaţi ai Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, merită să fie remarcaţi fie şi printr-un astfel de modest demers gazetăresc.

Gelu CIORICI 20 - octombrie - 2017

Lasa un raspuns


AICI SUNT BANII PENT

PSD Bucureşti are 100 de milioane datorii! Suntem într-un dezastru financiar ...

UNPR nu mai există.

Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PM a fost contestată ...

Prejudicii de 12 mil

Este limpede că ţara asta este scăpată/lăsată din mâini în ...