logoImpact EST nr. 743 - 25.09.2018

Ardelean la origine, Vasile Abrudan s-a statornicit în municipiul Tecuci după ce a absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică Agricolă a Universităţii din Iaşi, promoţia 1973, şi a primit repartiţie guvernamentală la întreprinderea de Stat pentru Creşterea şi Îngrăşarea Porcinelor Cosmeşti, din judeţul Galaţi.
Timp de 16 ani s-a întrebuinţat să pună la punct mecanizarea „fabricii de râtani”. Apoi, a fost numit director al Staţiunii pentru Mecanizarea Agriculturii Berheci, unitate care la vremea aceea lucra o suprafaţă de teren de aproape 5 mii de hectare.

Producţii agricole de pionierat

Pentru inginerul Vasile Abrudan, la SMA Berheci a fost cea mai frunoasă perioadă din cariera profesională. „Realizarea cea mai mare, cu care mă mândresc în mod deosebit, a fost că am reuşit să formez un nucleu de specialişti de valoare cu care am ridicat SMA Berheci între unităţile de top din mecanizarea gălăţeană. Am obţinut producţii excelente pentru vremea aceea pe dealurile sterpe ale Covurluiului la cereale şi plante tehnice. De asemenea, am înzestrat staţiunea cu tehnică performantă. Recoltele cele mai mari la grâu depăşeau 4 tone la ha, porumbul se apropia de 8 t/ha, iar la floarea-soarelui randamentul la hectar se apropia de 3.000 kg boabe. Pot spune că erau producţii de pionierat pentru zona de nord-vest a judeţului Galaţi în anii de dinaintea Revoluţiei!”, ne-a declarat fermierul.

Şi-a urmat propriul destin

După alţi 16 ani şi-a urmat propriul destin. „Deşi «omul sfinţeşte locul», aşa cum spune un vechi proverb, am fost nevoit să părăsesc zona şi să mă retrag în judeţul Vrancea. Acum, exploatez în satul Feldioara, comuna Tănăsoaia, o suprafaţă de aproape 200 hectare. Şi aici fac să rodească an de an terenurile sărace în nutrienţi ale Ţării Vrâncioaiei”, ne-a declarat cu un oarecare regret inginerul Vasile Abrudan.
La Feldioara a intrat în urmă cu mai bine de un deceniu şi jumătate, în anul 2002. Este o zonă bună şi nu prea, cu două categorii de fertilitate a solului. În general, fermierul a obţinut, în medie, producţii de peste 4 tone pe hectar la cerealele păioase, mai mult de 2,5 t la floarea soarelui şi mai bine de 7 tone/ha la porumb, aşa cum s-a întâmplat în vara trecută. Toate acestea, în condiţiile aplicării unei tehnologii medii de cultivare şi fără posibilitate de irigare.
„În fiecare an am obţinut profit, dar a fost din ce în ce mai mic pentru că în ultimul timp au fost preţuri scăzute la cereale. Şi asta se poate cunoaşte, evident, în balanţa firmei. Noi, producătorii agricoli, avem noroc cu subvenţiile, care completează acoperitor cheltuielile de producţie”, ne-a declarat cultivatorul.

Tehnică de mecanizare necesară şi suficientă

Fiind inginer mecanic, firesc, Vasile Abrudan, a acordat o mare atenţie parcului de maşini şi utilaje agricole. „Toată tehnica de mecanizare este pusă la punct; am dotarea necesară şi suficientă pentru suprafaţa de teren pe care o lucrez. Dispun de două tractoare de 80 şi 120 cai, marca Fiat, o combină de recoltat, maşini de semănat cu echipament pentru fertilizare, utilaje de erbicidare şi, bineînţeles, toată tehnica pentru prelucrarea solului“, a susţinut agricultorul.
Acesta a precizat că la lucrările agricole îl ajută Costel Proca, unul dintre cei mai buni mecanizatori pe care i-a avut la SMA Berheci. Vasile Abrudan ştie că se poate face performanţă în agricultură, iar aceasta se dezvoltă în anii de experienţă.
„Consider că mecanizarea a făcut pasul de la U 650 la maşinile performante, adevărate „uzine”, de recoltare. Poate o să surprindă afirmaţia, dar se mai găsesc tineri mecanizatori care au învăţat rostul utilajelor moderne şi aceştia vor fi „viitorii eroi ai ogoarelor agriculturii româneşti”, ne-a declarat specialistul în mecanica agricolă.
În fermă, a încercat să renunţe la arătură. Nu a rezultat o lucrare de calitate pentru că terenul se bătătoreşte şi, ca atare, cere să fie afânat… Şi nici nu se poate semăna direct în mirişte, cu minim de lucrări pentru prelucrarea solului.

„Mâna destinului!”

Înainte de a pleca de la ferma lui, l-am privit lung cum examina câmpul, plantele de cultură. Îi mai rămăsese de fertilizat pe vegetaţie semănăturile… Pusese 50 de hectare de floarea soarelui şi tot atâtea de porumb. În toamnă a reuşit să însămânţeze în epoca optimă 50 ha de rapiţă şi 25 hectare cu grâu. Lanul de rapiţă aştepta roitul albinelor. Vasile Abrudan are o stupină cu 70 de familii de albine, fiind pasionat de albinărit încă din tinereţe…
L-am provocat întrebându-l cum a ajuns la Facultatea de Mecanică Agricolă şi dacă l-a pasionat domeniul. A început să râdă uşor încurcat. „Aşa am nimerit! Din… neant! Probabil că a fost… mâna destinului!”

(R.I.) 21 - iunie - 2018

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...