logoImpact EST nr. 843 - 23.10.2020

Autostrada şi calea ferată lungă de peste 2000 de kilometri, vor avea alt traseu

Încă de la semnarea Parteneriatului Strategic România-USA şi din primul mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu (vă amintiţi, „Marea Neagră este un lac rusesc!”), s-au făcut strategii şi gândiri de a realiza această etichetă spumoasă, deşteaptă şi, iată, realistă. Şi odată cu anexarea insului Crimeea, Marea Neagră chiar e un lac rusesc în care fac baie corvetele acestei puteri militare. Dar, noi nu am avut noroc de politicieni cu viziune şi verticalitate, partenerii noştri esenţiali fiind sătui să observe cum aceştia semnalizează dreapta şi fac stânga. Strategia la care ne referim în această ediţie, care se va materializa într-un proiect fantastic, a fost readusă în actualitate odată cu invitarea preşedintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, de către Donald Trump.
Acum trei ani era organizată la Galaţi o conferinţă, iniţiată de PIMM Galaţi şi partenerii săi, la care a fost invitată numai lume selectă, unde s-a discutat fix despre Coridorul Nord-Sud, vital pentru România şi pentru ZONĂ, din punct de vedere economic şi strategic.
Iată că acum se materializează efortul transpartinic, tranaţional şi de gândire pur geo-strategică, prin voinţa partenerului strategic al României şi Poloniei, care sunt Statele Unite ale Americii.
Oricine poate realiza ce înseamnă să faci o autostradă şi o cale ferată care să lege Portul Constanţa de Portul Gdansk-Polonia, pe o distanţă de circa 2.000 km, din care aproape 900 km vor fi pe teritoriul României.

Investiţia partenerilor este de circa 80 miliarde de dolari

O astfel de lucrare chiar va reporni multe motoare ale industriei româneşti, inclusiv în zona forţei de muncă. Acordul interguvernamental România-SUA a fost semnat la Casa Albă pe data de 9 octombrie 2020. În acelaşi document a fost inclus şi proiectul nuclear de la Cernavodă, care prevede recondiţionarea capitală a reactorului nr. 1 şi construirea a două noi reactoare, proiect evaluat la opt miliarde de dolari! Dar despre această investiţie veţi afla amănunte din declaraţia ambasadorului SUA la Bucureşti.
Pare un vis fabulos să adaugi la acest proiect de opt miliarde încă 80 de miliarde de dolari, în autostrada şi calea ferată care vor lega Marea Neagră de Marea Baltică. Aceste două uriaşe investiţii şi-au găsit şi un antreprenor general: unul distre cei mai mari constructori din SUA.
Şi iată că plecând de la ştampila băsesciană „Marea Neagră a devenit un lac rusesc”, am ajuns ca noi şi polonezii să devenim aliaţi esenţiali în apărarea flancului estic al NATO de agresiunile Rusiei.

Posibile trasee ale autostrăzii şi ale căii ferate

Pe vremea când politicienii noştri se coţăiau între ei pentru a-şi înmulţi banii şi neamurile, partenerul nostru se gândea la alte rute pentru a transporta mai rapid mărfurile şi echipamentele medicale din este în vest şi invers, Coridorul Nord-Sud rămânând în suspendare. Şi au apărut trasee precum Germania, Croaţia etc. Dar gândirea geopolitică a SUA de a nu bloca Marea Neagră, care putea deveni un „lighean rusesc”, a prevalat. Căci versatilitatea politică a Turciei faţă de NATO poate duce oricând la ieşirea Mării Negre la Marea Mediterană, prin blocarea strâmtorii Bosfor privind accesul navelor ţărilor alianţei. Nu de puţine ori Erdogan s-a dat în acelaşi balansoar, ba cu Putin, ba cu liderul Chinei. Să nu uităm ameninţările lui Erdogan la adresa UE privind migraţia irakienilor şi kurzilor, dacă nu îi era rezolvat mai repede parcursul pentru ca Turcia să devină membră a Uniunii Europene.

Posibilele trasee ale investiţiei României

Dacă strategia SUA şi NATO va fi să pună la adăpostul Carpaţilor Orientali, autostrada şi calea ferată vor fi tot dincolo de Moldova, adică tot spre Transilvania spre care săracii moldoveni privesc cu foame. Însă, dacă măcar pentru autostradă va fi aleasă varianta traversării Dunării pe podul de la Brăila spre Moldova, acesta ar deveni de două ori strategic. Şi în acest caz Galaţiul va fi ocolit de noroc, căci autostrada s-ar duce spre Focşani prin Râmnicu Sărat, de aici putând fi ales orice traseu. Dar de preferat, şi ca strategie şi ca stimulare economică a Basarabiei, ar fi ca autostrada să vireze spre sudul Moldovei. De aici, dacă se doreşte ocolirea porţiunii ucrainiene, autostrada poate parcurge Maramureşul şi să iasă prin Ungaria şi Slovacia spre Polonia cu punct final Gdansk, port la Marea Baltică.
Şi calea ferată poate avea un traseu care să ocolească Dunărea, dar nu pe la Bucureşti şi de acolo luând-o tot spre vestul ţării. Poate traversa Bărăganul spre Buzău şi de acolo să treacă prin Moldova, doar că pe partea de vest a regiunii. Dar astea sunt gândurile mele de patriot român, dar moldovean!
Dar, sunt două trasee strategice, pe care va circula un uriaş flux de mărfuri între estul şi vestul Uniunii Europene, aşa că va prevala viziunea geostrategică, la mijloc fiind interesele NATO.

De la Constanţa, prin Danemarca, până în UK şi Spania

Odată ajunse la Baltica, containerele de pe trenurile căii ferate, ori TIR-urile autostrăzii plecate din Portul Constanţa (trebuie inclusă refacerea infrastructurii portuare), vor fi încărcate în nave uriaşe care pot descărca şi încărca mărfuri pe următorul traseu cu ieşire la Baltica: Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Suedia şi Danemarca, iar de aici, prin strâmtoare, în Marea Nordului, sunt Norvegia şi Danemarca, apoi coboară spre Olanda, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Portugalia. Practic, 21 de ţări pe axa Nord-Sud, vor fi legate între ele pentru circulaţia liberă a mărfurilor. De aici se iese în Oceanul Atlantic de Nord, iar cu navigat în linie dreaptă dai în SUA, pe toată coasta ei, de la Florida, până în statul New York…
Asta da strategie a partenerului nostru la fel de strategic!

Podul de la Brăila poate rămâne strategic

Este o investiţie românească de două miliarde de lei şi este al treilea ca mărime din UE, şi ca deschidere centrală şi ca lungime, aşa că nu are cum să fie lăsat în afara strategiei. Structura lui de rezistenţă se bazează pe cele două turnuri de circa 200 de metri înălţime, de care vor fi fixate cele două cabluri din oţel (fabricate în Japonia) şi care vor susţine un tablier metalic (suportul căii de rulare) de circa 21.000 de tone (tablă fabricată în Combinatul Siderurgic de la Galaţi). Deschiderea acestei splendori de pod suspendat este de 1.120 de metri şi va fi servit de 23 de kilometri de drum expres.

Gelu CIORICI 16 - octombrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Cinema City redeschi

Orice se poate schimba în această perioadă, de aceea bucuria ...

Inspectorii ANAF Ant

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, ...

Galaţiul este ocoli

Autostrada şi calea ferată lungă de peste 2000 de kilometri, ...