logoImpact EST nr. 837 - 20.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Ionuţ Vulpescu este o minte strălucită care abia dacă se zăreşte din troaca golanilor care au confiscat acest partid şi, odată cu el, social-democraţia modernă şi necesară în orice stat. El a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, are un master în Doctrină şi Cultură, precum şi un doctorat în Filosofie care face obiectul unei acuzaţii de plagiat masiv (când copii, măcar ai citit ceea ce copii!). Acum, el deţine funcţia de preşedinte interimar al Consiliului Naţional al PSD. Din această poziţie, iată ce a putut produce din puţul gândirii sale. Merită citit, mai ales de cei care au şapca lui Stalin în suflet! Fie şi în serial, că nu e loc. (R.I.)

POLITICE

Crize ale managementului intern al partidului
d) Au fost excluşi din partid membri prin decizii ale organelor centrale, nevalidate de organizaţiile de care aceştia aparţin.
e) PSD trebuie să evite centralismul exagerat şi să permită manifestarea liberă, în cadre statutare, a curentelor de opinie diferite, inclusiv a nuanţelor ideologice. Acest lucru creează dezbatere internă constructivă, permite evoluţia şi adaptarea permanentă a partidului la realităţile politice şi sociale şi contribuie la identificarea unor politici publice sustenabile.
f) PSD a avut în ultimii ani un management intern de tip majoritarist, cu accente autoritare (abordare care s-a reflectat şi în stilul de guvernare), de tip „totul sau nimic” şi în care doar o singură linie/ voce contează, ignorând astfel pluralismul, dezbaterea, negocierea şi compromisul.
10. Realizarea listelor de candidaţi pe alte criterii decât cele referitoare la apartenenţa la PSD şi activitatea în cadrul partidului sau la competenţă:
a) Criteriile pentru stabilirea candidaţilor fie nu au fost transparente, fie nu au fost respectate.
b) Realizarea listelor nu a luat în considerare determinarea profilului de candidat şi nici stabilirea coerenţei dintre aceştia şi mesajul politic al PSD.
c) „Discuţiile” cu liderul central al partidului sau tranzacţionarea candidaturilor în funcţie de relaţiile personale au devenit regulă.
d) Oameni cu experienţă şi care au constituit un asset pentru PSD au fost umiliţi şi împinşi în afara partidului.
e) Au fost astfel eliminaţi de pe listele de candidaţi membri ai partidului cu experienţă şi recunoscuţi în plan intern şi chiar internaţional (aşa cum s-a întâmplat în cazul alegerilor europene).
11. Lipsa dialogului intern şi alungarea unor membri importanţi au dus la formarea unor alternative politice la PSD:
a) În mod ostentativ a lipsit dialogul cu cei nemulţumiţi de linia dictată partidului de conducerea centrală.
b) Criticile şi îngrijorările au fost fie ignorate, fie încadrate de o manieră generală şi simplificatoare în linia unor atacuri la adresa partidului sau chiar a unor acţiuni de trădare şi sancţionate conform acestor interpretări.
c) Ignorarea vocilor critice a generat nu doar un prejudiciu de imagine şi de credibilitate PSD, ci şi o problemă politică, prin apariţia unui alt partid la stânga spectrului politic şi în rândurile căruia se regăsesc oameni care au făcut performanţă în PSD – fie în plan local, fie în plan central. Această alternativă politică a fost dezvoltată prin contribuţia noastră, ca urmare a măsurilor radicale care au diminuat forţa partidului.
d) Acest efect politic a devenit evident la alegerile europene, când o parte a electoratului PSD a optat pentru alte partide.
12. Impunerea de la centru, şi nu alegerea liberă şi locală, a preşe­dinţilor organizaţiilor judeţene şi a conducerilor de organizaţii specifice – cum este cazul TSD.
a) Conducerea multora dintre orga­nizaţiile locale ale PSD a trecut, în ultimii ani, prin perioade de interimat prelungit impus de la centru.
b) Astfel, organizaţiile au fost slăbite din punct de vedere organizatoric din cauza lipsei de autoritate/ legitimitate a conducerilor interimare.
c) Impunerea conducerilor în mai multe orga­nizaţii locale a contribuit doar la consolidarea bazei personale de putere a preşedintelui PSD, în detrimentul performanţei organizaţionale şi principiilor de democratizare a partidului.
13. Îndepărtarea foştilor preşe­dinţi ai partidului, care nici nu au fost invitaţi la congrese şi alte acţiuni publice, minimalizând sau anulând rolul lor consultativ. Toţi foştii preşedinţi ai PSD sunt fie excluşi din partid, fie izolaţi de către partid. Refuzul de a recunoaşte istoria partidului a fost o încercare a Preşedintelui partidului de a se promova ca unic reper al formaţiunii noastre, deşi el a intrat în partid la mai bine de 10 ani de la fondarea acestuia, venind din Partidul Democrat. Consecinţa acestui fapt a reprezentat o discontinuitate în viziunea de ansamblu a partidului, dar şi semne de întrebare în rândul membrilor şi electoratului PSD.
14. Transformarea TSD într-o structură lipsită de putere şi de relevanţă. Niciunul dintre foştii lideri ai TSD nu se mai află în acest moment în partid şi, dincolo de conjuncturi, orgolii şi calcule personale, este clar că ne confruntăm şi cu o problemă internă, de structură şi de funcţionare. Notabil este faptul că relaţia dintre lider şi candidaţii la şefia TSD a devenit de ani buni unicul criteriu de impunere la conducerea acestei organizaţii, ceea ce a reprezentat o greşeală profundă, generând ideea că nu se poate avansa de la baza partidului strict pe criterii de performanţă şi implicare în viaţa PSD. Tinerii interesaţi de politică nu au mai văzut în PSD o soluţie pentru o astfel de carieră.
15. Folosirea funcţiilor publice în negocieri politice, ceea ce a dus la numirea unor persoane în funcţii pentru care nu aveau nicio pregătire.
a) Multe dintre posturile de miniştri au fost acordate pe criterii clientelare sau de relaţii personale între liderul central şi cei propuşi.
b) Evaluarea superficială a activităţii miniştrilor în timp s-a făcut aproape exclusiv prin criteriul apropierii sau îndepărtării celor numiţi de linia politică dictată de lider, într-un cadru nestatutar.
c) Calitatea profesională şi competenţele celor propuşi în funcţii publice, dar mai ales lipsa de performanţa a acestora în respectivele funcţii, a făcut de prea multe ori din PSD ţintă a criticii publicului şi presei.
16. Evaluarea guvernării şi a politicilor publice a fost preluată de persoane/ structuri parazitare, prin eludarea mecanismelor şi a or­ga­nelor statutare. Astfel, Consiliul Naţional nu a mai acţionat ca un filtru al politicilor şi măsurilor de guvernare, ca o pepinieră de idei şi un spaţiu al dialogului şi expertizei. De asemenea, structuri de analiză, precum Comitetul Executiv, au fost golite de sens.
– Comitetul a devenit unul „de execuţie”, nu unul executiv.
17. Izolarea partidului pe scena politică şi politica de alianţe deficitară. Turul II al alegerilor prezidenţiale de anul acesta a demonstrat că PSD nu mai poate atrage voturi din afara bazinului său electoral tradiţional. În acest moment, PSD este izolat pe scena politică. În perspectiva alegerilor locale – care este posibil să se desfăşoare în două tururi de scrutin – şi generale de anul viitor, partidul are nevoie de o politică inteligentă de alianţe, care să-l scoată din izolare şi din perspectiva unei opoziţii îndelungate.
(va urma)

(R.I.) 28 - februarie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Statul şi băncile

Fiindcă nu s-a lăsat strivit de Sistem, Ion Banu este ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...

Mircea Cadar a ajuns

Vi-l amintiţi pe marele şi neînfricatul afacerist veros şi jmeker ...