logoImpact EST nr. 814 - 06.04.2020

Ionuţ Vulpescu este o minte strălucită care abia dacă se zăreşte din troaca golanilor care au confiscat acest partid şi, odată cu el, social-democraţia modernă şi necesară în orice stat. El a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, are un master în Doctrină şi Cultură, precum şi un doctorat în Filosofie care face obiectul unei acuzaţii de plagiat masiv (când copii, măcar ai citit ceea ce copii!). Acum, el deţine funcţia de preşedinte interimar al Consiliului Naţional al PSD. Din această poziţie, iată ce a putut produce din puţul gândirii sale. Merită citit, mai ales de cei care au şapca lui Stalin în suflet! Fie şi în serial, că nu e loc. (R.I.)

POLITICE

Relaţia partid-guvernare-societate: „reforma” justiţiei şi afectarea imaginii partidului
b) Modul controversat în care a fost gestionat protestul din 10 august 2018 şi imaginea publică rezultată au produs o adevărată traumă socială care, inevitabil, s-a răsfrânt asupra guvernării şi a PSD. În acele momente, PSD a uitat să se comporte ca un partid mare, adică un partid integrator, care are responsabilităţi nu doar faţă de votanţii şi simpatizanţii săi, ci şi faţă de cei care îl contestă, care are datoria de a modera interesele divergente existente în societate şi de a le transpune în politici publice care să vizeze nu (doar) majoritatea, ci pe cât mai mulţi. La escaladarea violenţelor au contribuit din plin şi replicile care au dus la o şi mai mare divizare a societăţii între ,,noi” şi ,,ei”.
22. Folosirea Guvernului, dar şi a resurselor partidului, pentru interese personale au reprezentat vulnerabilităţi speculate de adversarii politici. Ele au poziţionat PSD în defensivă şi au pus sub semnul întrebării capacitatea partidului de a-i reprezenta cu onestitate pe cetăţeni.

PROBLEME DE RELAŢII INTERNAŢIONALE

Deteriorarea relaţiilor externe ale Guvernului şi Partidului
23. Controversele şi slăbiciunile asociate cu intenţia de a muta sediul ambasadei din Israel
a) Demersul mutării ambasadei României la Tel-Aviv, fără nicio formă de consultare, este expresia personalizării politicii externe româneşti, fără niciun fel de calcul pentru consecinţele unui astfel de curs de acţiune. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Israelului. Prin această mişcare intempestivă am anulat 60 de ani de efort diplomatic prin care România a avut rol de mediator între Israel şi Statul Palestinian. Este adevărat că demersul ar putea aduce, în mod evident, un răspuns favorabil din partea Israelului. Întrebarea este dacă înainte de demararea acestui act, şi de asumarea lui drept politică guvernamentală, posibilele costuri au fost luate în calcul.
b) România s-a găsit practic izolată pe această temă în raport cu partenerii europeni şi rizibilă la nivel global (practic, în afară de SUA, doar Guatemala mai are ambasada la Ierusalim).
24. Discursul ambiguu, aparent anti-occidental şi anti-companii străine, din motive electorale, care a dus la neînţelegeri în relaţiile cu partenerii externi, atât instituţionali, cât şi politici. Acest tip de discurs a fost un exemplu categoric de încercare de exploatare a unor teme în principiu juste, fără însă o acoperire doctrinară şi politică suficientă. Este adevărat că teme precum inegalitatea sau insuficientul aport al capitalului străin la buget sunt legitime şi trebuie abordate de orice guvernare. Precarizarea muncii sau destructurarea sistemelor publice sunt toate dinamici pe care orice guvernare serioasă trebuie să le aibă în vedere şi în raport cu care trebuie să fie elaborate un set consistent de politici publice.
25. Personalizarea politicii externe.
Remarcăm rezultatele unice obţinute de România în cadrul deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene: 90 de dosare legislative finalizate şi aproximativ 2500 de evenimente şi reuniuni organizate, la care se adaugă facilitarea a 84 de Concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun. Cu toate acestea, în cadrul analizei de faţă, următoarele subpuncte reflectă vulnerabilităţi ale demersurilor de guvernare în planul politicii externe, astfel:
a) ONU. Relaţiile externe au fost gestionate deficitar atât de guvern, cât şi de partid. Gafele şi greşelile de poziţionare în ceea ce priveşte politica externă au fost exploatate în interior dar şi în exterior, şi au lăsat urme asupra imaginii ţării. Ratarea candidaturii pentru locul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU este unul dintre aceste momente. Conducerea partidului a abordat greşit relaţia cu Statele Unite ale Americii. Ratarea candidaturii pentru locul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU este un moment la care nu am reflectat suficient. Este la fel de adevărat că deciziile s-au luat la Cotroceni, care avea tot interesul să treacă o bilă neagră în dreptul PSD.
(va urma)

(R.I.) 13 - martie - 2020

Lasa un raspuns


La Spitalul CFR Gala

O informaţie de ultimă oră vine să confirme că nu ...

China nu doarme, ca

S-a pus în mişcare CHINA, la solicitările din România. Un ...

Primul decedat din G

Replica inconştientului col. dr. cdt. al spitalului, Adrian Boicu, a ...

Priorităţile socie

Opinie de Irina Dobre, Partener Audit, și Vasile Rusu, Manager ...

Important

Impact-est își suspendă temporar ediția tipărită Am ales să vă protejăm ...