logoImpact EST nr. 839 - 23.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Ionuţ Vulpescu este o minte strălucită care abia dacă se zăreşte din troaca golanilor care au confiscat acest partid şi, odată cu el, social-democraţia modernă şi necesară în orice stat. El a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti, are un master în Doctrină şi Cultură, precum şi un doctorat în Filosofie care face obiectul unei acuzaţii de plagiat masiv (când copii, măcar ai citit ceea ce copii!). Acum, el deţine funcţia de preşedinte interimar al Consiliului Naţional al PSD. Din această poziţie, iată ce a putut produce din puţul gândirii sale. Merită citit, mai ales de cei care au şapca lui Stalin în suflet! Fie şi în serial, că nu e loc. (R.I.)

POLITICE

Criza identităţii ideologice a partidului şi efectele asupra electoratului

1. Erodarea identităţii politice social-democrate. Identitatea doctrinară a partidului este pusă exclusiv sub umbrela ambiguă a stângii. Partidul a făcut o gravă eroare strategică, pe care o plăteşte acum: a înţeles prin schimbare şi adaptare renunţarea treptată la valorile, temele şi nu de puţine ori chiar la electoratul lui. A adoptat teme care nu-i sunt proprii şi care au sunat fals şi publicului lui, şi celor cărora înţelegea să le facă, astfel, concesii. E drept, a imitat aici multe dintre partidele europene, care au adus stânga în impas. PSD a renunţat la temele sale clasice, perfect valabile şi acum, şi se ocupă de teme periferice, care nu privesc majoritatea, ci doar interese restrânse, care seamănă mai degrabă a privilegii, nu o extindere firească a unui set de drepturi şi libertăţi egale pentru toţi. Avem o mulţime de teme ce trebuie abordate, indiferent de faptul că suntem la putere, sau nu. Dar fără solidaritate internă nu vom face nimic. Nu poţi cere solidaritate unei naţiuni, când tu, ca partid, eşti permanent ocupat să gestionezi conflictele interne.
2. Distanţarea, până la izolare, a unor lideri ai partidului faţă de social- democraţia europeană şi de multe dintre politicile europene. Locul dialogului necesar cu familia social-democrată europeană a fost luat de ostilitate făţişă şi chiar de aluzii privind renunţarea de către PSD la familia stângii europene. PSD pare să nu mai aibă niciun partid prieten din cadrul familiei socialiste europene şi nici în cadrul Internaţionalei Socialiste.
3. Scăderea reprezentativităţii sociale a partidului. Clase şi grupuri mari ale societăţii nu sunt reprezentate în partid, cum ar fi: muncitorii din industriile digitale sau manufacturiere noi; clasa mijlocie şi mai ales partea intelectuală a acesteia; fermierii; personalul din industriile creative (culturale) noi; sindicatele.
4. PSD a renunţat în mare măsură la promovarea pe bază de competenţă. Partidul a ajuns să fie construit politic pe principii clientelare şi de nepotism. În ultimii ani, s-a pus accentul în promovarea în partid sau în zona guvernamentală pe criteriul loialităţii faţă de lider. Efectul cel mai important al acestei abordări este scăderea calităţii resursei umane a partidului şi, pe termen lung, distrugerea imaginii PSD (construită prin fapte) ca „partid al soluţiilor” şi „partid al oamenilor competenţi”. Anti-selecţia a devenit un principiu de funcţionare, cu efecte directe şi profunde asupra calităţii actului de guvernare, precum şi asupra imaginii publice a partidului. S-a ajuns, astfel, la golirea de sens a funcţiei de ministru şi la cea mai slabă garnitură de secretari de stat din istoria PSD. În aceeaşi logică a anti- selecţiei, partidul a ajuns să fie reprezentat la nivel public/ mediatic de către un grup restrâns de oameni care par că se pricep la orice subiect, din orice domeniu. Întoarcerea la competenţă este un lucru vital pentru PSD.
5. Federalizarea partidului, ca urmare a slăbirii resurselor centrale de expertiză.
a) Din raţiuni electorale şi de creştere a popularităţii liderului partidului, organele reprezentative includ cu precădere sau, uneori chiar exclusiv, membri ai structurilor judeţene. Drept urmare, partidul acţionează mai puţin naţional şi mai mult regional, fiind scindat de cele două orientări care ar trebui să fie complementare. Democraţia în partid a tins să devină o democraţie pecuniară: cumpărare de privilegii politice la vârf şi dependenţe clientelare la bază.
b) Prin acest tip de abordare, la centru ajunge să conteze doar liderul, rolul şi forţa organelor de conducere centrale ale PSD fiind puternic diminuate. Drept rezultat, structurile de conducere ale PSD (în special Comitetul Executiv Naţional) au fost reduse, în aceşti ani, la rolul de a formaliza dorinţa liderului – cu privire la propunerea premierilor, spre exemplu, dar şi, în premieră pentru PSD, cu privire la retragerea sprijinului politic al acestora, inclusiv prin moţiune de cenzură.
6. Intrarea PSD în logica discursului de dreapta prin care asistenţa socială este considerată pomană electorală. PSD a luat o serie de măsuri pentru persoanele care beneficiază de asistenţă socială: pensii sociale, indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, indemnizaţii maternale, asigurări de sănătate pentru copii şi pensionari, extrem de necesare. Partidul nu a fost capabil să explice faptul că România este pe ultimul loc din UE la acest capitol, că numărul aşa-zişilor ,,asistaţi sociali” nu trebuie să includă categoriile enumerate mai sus şi că sumele pe care aceştia le iau sunt derizorii. Deşi am fost acuzaţi că am făcut prea multe pentru aceste categorii, de fapt nu am făcut destul. Am căzut în capcana discursului dreptei, care ar dori să abandoneze toate aceste categorii, şi ne-a fost greu să ne asumăm decizii mai ferme. Deturnarea realităţii, prin inocularea ideii unor relaţii perverse între ajutoarele sociale şi participarea politică favorabilă partidului, s-a tradus prin creşterea numărului relaţiilor fragile de dependenţă politică ale votanţilor noştri şi a presiunii de multiplicare a ajutoarelor sociale în dauna angajării în muncă. Ori acest lucru nu a fost combătut suficient. Ipocrizia este de condamnat! Însă ar fi eronat să ne situăm noi pe poziţiile dreptei libertariene, spunând că din cauza ajutoarelor sociale este penurie de forţă de muncă!
7. Valorile tradiţional-conservatoare au devenit, în ultimul timp, singura tuşă folosită în discursul public al PSD, în detrimentul valorilor social-democraţiei europene şi al abordărilor modernist-progresiste. S-a pierdut acest echilibru între cele două dimensiuni axiologice, ceea ce a limitat accesul partidului la electoratul tânăr şi urban (mediu şi mare). PSD pare să fie mai mult un partid conservator şi mai puţin unul progresist pro-occidental. PSD a fost perceput mai mult ca un partid al stabilităţii şi mai puţin ca unul al progresului. Problema identităţii este una extrem de delicată peste tot în lume, e un subiect extrem de sensibil, care poate degenera în conflicte ori de câte ori lucrurile sunt duse la extrem. Viitorul ideologic al PSD trebuie să fie reprezentat de marile teme ale social-democraţiei.
8. Minimalizarea rolului Institutului Social Democrat ”Ovidiu Şincai” (ISD), până aproape de anulare.
a) Partidului i-au lipsit şi îi lipsesc în continuare coerenţa şi anvergura oferite de propriul institut de studii. O asemenea instituţie ar trebui, în principiu, să facă legătura între spaţiul academic şi spaţiul politic. În jurul ei ar trebui să se coaguleze energiile unei intelectualităţi de stânga în formare şi în creştere, o antecameră a partidului, de care PSD a avut nevoie permanent în perioada post-decembristă şi de rolul căreia nu are cum să se dispenseze în condiţiile unor provocări globale cu impact semnificativ şi specific în România.
b) ISD poate oferi un cadru prolific pentru pregătirea/ specializarea resursei umane, în special a membrilor TSD, contribuind la profesionalizarea partidului şi la creşterea competenţelor în vederea exercitării guvernării.
c) ISD ar trebui să asigure şi capacitatea de sinteză şi analiză pe termen mediu şi lung, influenţând semnificativ programele politice şi de guvernare ale partidului, fiind mai puţin afectat de matematica şi calendarul electorale.

Crize ale managementului intern al partidului

9. Încălcarea statutului PSD în nenumărate rânduri, fără consecinţe:
a) Stabilirea delegaţilor pentru Congresele PSD în diferite organizaţii locale a fost ulterior urmată de plângeri privind încălcarea Statutului partidului. S-a ajuns în situaţia în care, de multe ori, relaţia dintre baza organizaţiilor PSD şi conducerea centrală să fie „filtrată”, cu încălcarea Statutului, de către liderii de filiale – mulţi din aceştia interimari pe funcţii.
b) Au fost excluşi membri de partid pentru delicte de opinie, contrar principiilor Statutului PSD.
c) Introducerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu fără parcurgerea procedurii statutare, respectiv ignorarea faptului că decizia îi aparţinea Biroului Permanent Naţional.
(va urma)

(R.I.) 21 - februarie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Moştenirea lăsată

Instalaţia de desprăfuire pentru Furnalele 1 şi 2 a funcţionat ...

Firma olandeză Den

Societatea în cauză este una cu capital integral olandez şi ...

Costel şi generalul

Un gălăţean se revoltă şi-l interpelează pe preşedintele CJG, Costel ...