logoImpact EST nr. 692 - 21.08.2017

Galaţiul nu este izolat numai prin lipsa autostrăzilor sau a drumurilor expres, ci şi prin lipsa de spirit antreprenorial a edililor. De 15 ani, cei care conduc administraţia gălăţeană se pâng că cel mai mare oraş de la Dunărea Maritimă, este ignorat de un flux turistic important, cel al croazierelor pe Dunăre, care aduc în localităţile de pe malurile fluviului peste 30.000 de turişti. Însă, dincolo de a deplânge soarta oraşului, edilii nu fac nimic pentru a crea o ofertă turistică prin care să atragă atenţia operatorilor de turism.
În fiecare vară, pe lângă Galaţi trec 30.000 de turişti
Sezonul estival 2017 este cel de al 16-lea al croazierelor pe Dunăre. Primele nave de croazieră fluvială au ajuns la Tulcea şi în Delta Dunării în anul 2001. Dacă în acel an, în Portul Tulcea, au acostat şase nave de croazieră, în ultimii ani numărul lor a ajuns la peste 200. În 2016, au ajuns la Tulcea şi în Delta Dunării 32.500 de turişti, cu 5.000 mai mulţi decât în sezonul turistic 2015. În baza solicitărilor turiştilor, operatorii tulceni le oferă plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiţionale, excursii la mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu, precum şi vizite la muzeele tulcene. Toţi aceşti turişti trec pe lângă Galaţi şi ar putea face o escală de o zi sau de cel puţin câteva ore dacă le-ar fi oferite motive să o facă, aşa cum se întâmplă la Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Cernavodă sau Portul Cetate, al lui Mircea Dinescu.

Subiect de taifas politic: „Galaţiul turistic”

Alegerile locale din 2012 au adus la Galaţi o nouă temă de dezbatere: schimbarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului. Primarul Marius Stan declara prin toamna lui 2012 că Galaţiul nu mai este şi nu mai poate fi centru industrial şi trebuie să se meargă pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe servicii turistice. „Toată lumea zâmbeşte astăzi când vorbim de Galaţi – oraş turistic, dar într-acolo trebuie să ne orientăm”, spunea Stan. Însă, în pofida a ceea ce spunea la început de mandat, primarul Marius Stan nu a făcut absolut nimic în cei 4 ani pentru a-şi pune ideea în practică.

Atracţiile Galaţiului

Un prim pas în conturarea „Galaţiului turistic” ar fi atragerea fluxului turistic existent deja, al crozierelor pe Dunăre. Navele cu cei peste 30.000 de turişti trec pe lângă Galaţi şi nu ar trebui decât ca administraţia gălăţeană să le ofere motive pentru o escală de câteva ore, să pună în valoare o ofertă turistică. Porturile româneşti în care fac escală navele de croazieră sunt Drobeta Turnu Severin, Giurgiu – pentru Bucureşti, Portul Cetate al lui Mircea Dinescu, Cernavodă, Tulcea şi Sulina sau Sfântu Gheorghe. La Cernavodă turiştii sunt duşi să viziteze monumentul de la Adamclisi, apoi la Podgoria de la Murfatlar, unde se delectează cu mâncăruri tradiţionale şi celebrele vinuri. Şi la Galaţi există şi vestigii şi vinuri legendare. Unul dintre vestigii e Castrul Roman, de unde romanii supravegheau teritoriile ocupate din Nordul Dobrogei. În cartierul Dunărea există Cavoul Roman, construcţie cu dimensiuni monumentale, lung de 12 m, lat de 8 m, cu înălţimea de 5 m. Castrul Roman şi acest cavou sunt unicele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare. Acestora li se adaugă „Valul Roman”, o fortificaţie cu dimensiuni impresionante, care se întindea pe 25 km, de la Siret spre Pădurea Gârboavele şi la Prut. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos, adânc de 5 m, urmat valul de pământ cu înălţimea de 5 m. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.

Ce s-ar putea face cu bani puţini

Toate vestigiile romane de la Galaţi sunt în ruină. Dacă ar fi restaurate şi puse în valoare, operaţiuni care nu ar fi costisitoare, ar putea constitui puncte de atracţie turistică. „Valul Roman” ar putea fi restaurat pe o porţiune de câteva sute de metri, chiar lângă zona de agrement de la Pădurea Gârboavele. În viile din zonă ar putea fi creată şi o podgorie, la care pe lângă vinurile locului să fie aduse şi vinurile de la podgoriile renumite de la Dealurile Bujorului, Iveşti, Nicoreşti, vinurile de Nicoreşti fiind vândute de negustori la Viena încă din anul 1620. Aceste legende ar putea atrage turiştii pentru câteva ore, dar edilii Galaţiului sunt energici doar la declaraţii. Când trebuie să facă ceva concret, intră în pană!

Iani Costea 28 - iulie - 2017

Lasa un raspuns


În atenția cititor

Timp de patru ediţii, Impact-est îşi suspendă apariţia. Ne re-vedem ...

De ce nu atrage Gala

Galaţiul nu este izolat numai prin lipsa autostrăzilor sau a ...

Bugetofagi de lux cu

Sigur că nu este interzis să fii bugetar. Ba poţi ...

„Rializărili” l

Gălăţenii care l-au votat pe Durbacă să ajungă deputat trebuie ...